Teatrul construiește oameni, construiește profesioniști, spectacole, construiește spații, viziuni, societăți, afirmă regizoarea Ada Lupu Hausvater, noul manager al Teatrului Național 'Ion Luca Caragiale' din Capitală.

A preluat mandatul de la TNB la începutul lunii mai și subliniază, într-un interviu acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES, că o instituție publică se conduce cu bună-credință și vizionarism.

'Ceea ce am resimțit de când am început mandatul la TNB este esențialitatea comunicării și nevoia atât de comunicare internă - externă, modul în care toată lumea trebuie să își recapete încrederea prin comunicare. Încrederea nu vine din senin, ci vine din comunicare, din claritate, din conținutul comunicării, din conținutul și deschiderea pentru a construi. Asta propun pentru acești cinci ani - să construim împreună această viziune. TNB este o instituție foarte puternică, real, cu o imensă importanță, misiune, responsabilitate', afirmă Ada Lupu Hausvater.

Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Doamnă Hausvater, sunteți deja de o lună și un pic manager general al Teatrului Național din București. Cum au fost aceste 42 de zile pentru dumneavoastră?

Ada Lupu Hausvater: Au fost și continuă să fie un început foarte frumos. Un început care, să zic așa, a confirmat și a deschis drumul pe care îl intuisem chiar prin proiectul de management. Din tot ceea ce mă documentasem pentru proiect, am găsit o instituție mare, foarte mare, aș putea spune chiar cea mai mare, cu un număr mare de angajați și ceea ce m-a bucurat a fost faptul că angajații merg alături de un om care e logic, e coerent, este optimist, este constructiv și principiul acesta funcționează foarte bine în aceste 42 de zile și sper așa să mergem. Nu voi renunța la acest principiu până la capătul mandatului de cinci ani. Sigur, am început mandatul pe 1 mai, real am început lucrul în birouri din 4 mai. Au fost o serie întreagă de proceduri deja începute, de la proceduri de achiziții, la contracte, la o serie întreagă de demersuri în mijlocul cărora am ajuns eu, bugetul însuși a fost deja stabilit pentru 2026. Noi, practic, lucrăm cu un buget deja organizat sau previzionat de cei dinaintea mea și este mult de lucru. Cred că a conduce o instituție publică și a conduce un teatru, care este și instituție publică, înseamnă și această zonă de originalitate și de creație, și de bună-credință, și de vizionarism, de leadership, înseamnă implicarea de la bun început în tot, și o construcție pe toate planurile, adică inclusiv pe buget, inclusiv pe tot ce înseamnă proceduri interne. Ceea ce am resimțit de când am început mandatul la TNB este esențialitatea comunicării și nevoia atât de comunicare internă - externă, modul în care toată lumea trebuie să își recapete încrederea prin comunicare. Încrederea nu vine din senin, vine din comunicare, din claritate, din conținutul comunicării, din conținutul și deschiderea pentru a construi. Asta propun pentru acești cinci ani - să construim împreună această viziune. TNB este o instituție foarte puternică, real, cu o imensă importanță, misiune, responsabilitate și ceea ce eu îmi doresc să facem este acest lucru - să îl construim.

Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Sunteți primul manager general al TNB ales prin concurs, după dispariția lui Ion Caramitru. Teatrul Național București înseamnă o instituție cu istorie, un teatru cu vedete din mai multe generații și cu o structură complexă. Ce vă doriți să păstrați și ce vă gândiți să schimbați?

Ada Lupu Hausvater: Îmi doresc să păstrez dorința domnului Caramitru și a investiției statului român în Teatrul Național, care este cea mai mare instituție din România, care are cea mai mare importanță din România și care, pe plan internațional, ocupă un loc, aș putea spune, principal, deoarece cred că este singura instituție de cultură care are șapte săli sub aceeași administrație. Cred că domnul Caramitru are o extrem de mare importanță pentru TNB, ca și pentru istoria de după '89 a teatrului. Cred că e important să respectăm istoria și să o cunoaștem, în primul rând. Și acest demers aș vrea să îl păstrăm, să cunoaștem istoria și să o aprofundăm. Asta înseamnă literatură, asta înseamnă texte, asta înseamnă întoarcerea către un tip de dramaturgie și de implicare, și de construcție dramatică, dar și spectacologică, ce invită la formula noastră de cercetare teatrală, care înseamnă spectacolul de teatru. Practic, spectacolul de teatru este un laborator. Doresc să păstrez, desigur, ideea de 9G pentru tânăra generație. Din perspectiva mea, aș duce mai departe această dorință de a construi tânăra generație, nu doar de a oferi un spațiu de prezentare, ci de a construi și de a oferi, prin teatru, prin tot ceea ce teatrul poate, o prefigurare a unei generații viitoare.

Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Este și acesta un mod de a atrage publicul tânăr la teatru?

Ada Lupu Hausvate: Cred că publicul tânăr merge la teatru interesat de teatru. Cred că 9G, din perspectiva mea - dar nu se va mai numi 9G -, va conține ideea de tânără generație. Este un scop și este esențial pentru o responsabilitate, este unul din sensurile majore ale teatrului, de a construi generațiile de actori. Ne aducem aminte de mari actori care au construit actorii, ne aducem aminte de doamna Bulandra care a identificat, să spun, și a dezvoltat mari actori. Teatrul construiește oameni, construiește profesioniști, construiește spectacole, construiește spații, viziuni, societăți. Teatrul are o putere imensă și cred că în sensul acesta implicarea în a da încredere tinerilor, dar și de a-i determina să lucreze, și de a-și asuma instituția formarea, care înseamnă mai mult decât un spectacol prezentat, sau mai mult decât o platformă în care tânărul vine, joacă și unde de multe ori sunt actori care sunt dezamăgiți de ce urmează, în care poate că piața nu le oferă suficient suport, locul în care să se dezvolte, pentru că noi în teatru ne dezvoltăm continuu, și la 80 de ani continuăm să ne dezvoltăm. Teatrul trebuie să asigure acest spațiu puternic de dezvoltare. Teatrul Național are o trupă foarte interesantă, are nevoie de oameni foarte tineri, fără discuție. Teatrul Național va funcționa cu actori angajați, dar și colaboratori, desigur. E foarte important să aibă stabilitate. Prin stabilitate poți merge către cercetare mai profund, mai sigur, mai dăruit.

AGERPRES: Și publicul tânăr cum vă gândiți să îl atrageți?

Ada Lupu Hausvater: Publicul tânăr îmi doresc să îl atrag prin promovarea spectacolului, prin sensurile spectacolelor. Cred că publicul tânăr, pe care noi deocamdată îl definim prin vârstă, nu îl definim prin interes, prin curiozitate, prin pasiuni. Teatrul Național nu are un studiu de public, înțeleg că nici Bucureștiul nu are un studiu de public. Sper că noi, Teatrul Național, vom face un studiu de public. Sper din toată inima ca Primăria București să facă un studiu de public, este foarte important.
Când vorbim despre oamenii tineri, trebuie să vedem ce înseamnă oamenii tineri, ce înseamnă publicul tânăr, ce își dorește real și ceea ce își dorește, în același timp, să investească statul român pentru dezvoltarea tinerilor. Din perspectiva Teatrului Național, ceea ce va face va fi oferta, va funcționa prin propuneri conectate la teatru. Adică vor fi spectacole care vor fi prezentate în programe clare, interesante, în care poți opta pentru ceea ce vrei să faci. Interesul nostru ca instituție publică este să dezvoltăm formula de a gândi, formula de a ne implica. Totodată, evenimentele conexe, care vor fi de la conferințe, la ateliere, prezentări, lecturi. Îmi doresc foarte mult să deschidem aceste spații din toamnă cu cafe-lecture, cum am trecut în program, spații în care se întâmplă evenimente și, în același timp, spații în care, cu mare plăcere, să vină la teatru, să petreacă timp, să citească, să mănânce, să se întâlnească.
Prietenia cu teatrul vine prin faptul că tinerii își doresc să își petreacă timp pentru a învăța. Nu e o învățare didactică, nu e o învățare de genul în care cineva ne spune 'mergi la dreapta', 'mergi la stânga', dar fiecare dintre noi identificăm pe structura noastră ceea ce avem nevoie pentru a ne împlini. Cred că societatea noastră are nevoie de împlinire, are nevoie de asumare și de căutare. Ar fi minunat ca fiecare dintre noi să facem - și asta îmi doresc prin Teatrul Național - să oferim publicului posibilitatea și curajul de a se găsi pe sine. Nu trebuie să trăim în sloganul spus de cineva sau de altcineva, în lecții de viață date de unii sau de alții, ci pur și simplu să ne căutăm și să ne identificăm rostul pe care avem capacitatea să îl împlinim. Și cred că teatrul are această putere.

Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: O componentă foarte populară a proiectului dumneavoastră a fost redeschiderea barului Lăptăria lui Enache. Când estimați că se va întâmpla acest lucru?

Ada Lupu Hausvater: Când va fi gata nu știu să spun, deocamdată. Abia de o lună și un pic am intrat în această perioadă de analiză, de diagnoză. Desigur, fiind la jumătatea anului, eu nu pot bloca activitatea teatrului, să stau să analizez toate lucrurile. Ele trebuie să funcționeze și încercăm să le facem pe toate din mers. După cum bine știți, Lăptăria lui Enache vine din perioada interbelică, a fost o boemă importantă pentru București. Noi, în studenție, mergeam la Lăptărie, dar sensul acesteia vine dinainte de a fi noi studenți și nu era aici localizată, ulterior a fost la Teatrul Național. Spațiul acela există încă și îmi doresc foarte mult, după ce vom vedea toate situațiile, planuri, tot ce este eficiență și așa mai departe, în cel mai scurt timp să îl deschidem. Dar acolo, îmi doresc și ne dorim, să fie un spațiu dedicat celor care vor să vină de dimineață până seara la teatru, să fie un spațiu al poeziei, al muzicii, un spațiu al deschiderii, un spațiu către cei nonconformiști, care cu siguranță vor intra în sălile de teatru, pentru că teatrul este iubit de nonconformiști, este iubit de cei curajoși. Teatrul viu este iubit de oameni curajoși.

AGERPRES: Ați fost manager al Teatrului Național 'Mihai Eminescu' din Timișoara. Ce ați adus cu dumneavoastră, la București, din experiența avută ca manager de teatru național în alt oraș important al țării?

Ada Lupu Hausvater: Am adus multă bucurie, mult echilibru. Au fost 21 de ani puternici, nu neapărat cei mai ușori, ceea ce e important pentru că vin cu o experiență îndelungată privind administrația, modul de lucru în administrație, modul de lucru în zona aceasta de documente, care este foarte importantă, și ce aduc cu mine este faptul că, indiferent de cât de mult aș fi petrecut timp între aceste documente, cea mai importantă pentru mine a fost totdeauna scena și ce se întâmplă în scenă. Tot ceea ce se întâmplă trebuie să ajungă să facă scena extrem de creativă, importantă și valoroasă. Și tot ce se întâmplă acolo să fie în armonie. Deci, practic, cu această experiență mă întorc în București. Am învățat și, de fapt, nu am renunțat nicio secundă la entuziasm. Rostul principal este spectacolul de teatru. Recunosc că am rămas în toți acești ani un constructor, eu adorând constructivismul, nu am renunțat niciodată, nicio secundă, în niciun moment, la ceea ce m-a ținut să conduc atâția ani și iubirea mea imensă pentru teatru și încrederea, absolut oarbă și dovedită în realitate, că teatrul este esențial în viața noastră. Este esențial nu pentru că e o formă, nu pentru că mergem seara, când nu avem ce face, la teatru, ci pentru că acea experiență din seara aceea ne va oferi enorm de multă onestitate și putere de a construi. E alegerea fiecăruia cum pleacă din sala de teatru și dacă vrea să se schimbe într-un fel sau nu.

AGERPRES: În prezentarea proiectului cu care ați câștigat concursul la TNB ați menționat aplicarea unui 'management chirurgical'. Ce înseamnă concret acest lucru pentru structura internă de la TNB?

Ada Lupu Hausvater: Exact ce facem în acest moment. Vorbim despre un management chirurgical în care sunt o serie întreagă de contracte, angajamente și situații care sunt, mai mult sau mai puțin, la locul potrivit. Dar într-un management chirurgical instituția trebuie să funcționeze. Indiferent de drumul cel mai drept, ales sau neales la vremea respectivă, ceea ce eu știu este că instituția trebuie să funcționeze foarte bine. Și, ca atare, management chirurgical înseamnă că acele șapte săli vor funcționa, toată administrația va funcționa și, pas cu pas, identificăm și reparăm sau punem pe un făgaș fiecare element intern. Da, este o instituție cu 485 de posturi, ceea ce sună foarte mult, dar, în același timp, Teatrul Național lucrează cu o firmă prin care aduce forță de muncă externă. Acum este nevoie de oameni la scenă. Scena are cel mai puțin personal. Cele mai multe posturi sunt exact în administrație și, sigur, într-un management chirurgical aș vrea ca totul să funcționeze foarte bine. În același timp, scena are nevoie de oameni, are nevoie de actori, are nevoie de personal tehnic și, desigur, toate birourile să funcționeze în cea mai bună formulă. Management chirurgical înseamnă, deocamdată, 'doar am început'. Deocamdată am intervenit sau, mă rog, am reașezat lucrurile încet-încet, le-am deschis cumva. Noi ne întâlnim, toți din administrație, din TNB, prima dată și le luăm încet-încet. Dar acest încet-încet implică sigur și o serie de schimbări și va însemna o reașezare, sigur o refuncționalizare la un moment dat. Cuvântul refuncționalizare știu că a iscat multe discuții între cititori. Refuncționalizare nu înseamnă că apare o hotărâre de guvern care schimbă teatrul, ci refuncționalizare înseamnă pur și simplu fluxul, fluxurile operaționale să fie cele funcționale. Adică să fie limpede care este administrativ, care este economic, ce înseamnă achiziții, producție, scenă. E foarte simplu, nu înseamnă că va zbura cineva. Nu știu de unde s-a creat această poveste, mai ales că nici în experiența mea de la Timișoara nu am așa un portofoliu de dat pe cineva afară, dar interesant a fost că mi s-a creat o astfel de imagine, de management chirurgical.

AGERPRES: Proiectul dumneavoastră prioritizează distribuirea celor 84 de actori angajați permanent ai teatrului. Din păcate, mulți dintre actorii angajați au jucat foarte rar sau deloc în ultima perioadă. Cum se va produce această reintegrare?

Ada Lupu Hausvater: În primul rând, cred că toți actorii Teatrului Național trebuie să se întâlnească și trebuie să lucreze împreună. Ei sunt o echipă. Teatrul Național are o echipă artistică ce va lucra împreună, o să vedem, prin ateliere, sigur, prin distribuții, printr-o serie întreagă de evenimente. Sunt convinsă de ani de zile că actorul este una dintre cele mai surprinzătoare figuri, pentru că actorii se descoperă, se redescoperă, se redimensionează. Ideea că un actor e bun sau nu e bun, e într-o situație... Deocamdată vom începe și vom vedea, după ce vor reîncepe să lucreze toți, vom vedea ce surprize vor fi în sensul cel mai bun al cuvântului. Cred că e important acest principiu de casting în care toți actorii să meargă la casting, în care toți actorii să se întâlnească. E foarte important principiul de atelier, de workshop, în care toată lumea lucrează, pentru că ei sunt o echipă. Noi, în teatru, suntem o echipă. Că suntem 480 sau că suntem 15 nu are importanță, noi suntem împreună și acest fenomen 'împreună' face ca teatrul să aibă o forță unică. Și da, voi miza pe lucrul acesta.

AGERPRES: Tot în proiectul câștigător spuneați că vă doriți să aduceți la TNB regizori legendari precum Robert Lepage și Krzysztof Warlikowski.

Ada Lupu Hausvater: Sunt o serie întreagă pe care i-am menționat.

Foto: Grigore POPESCU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Știu că sunt regizori cu onorarii foarte mari și cu o agendă de lucru stabilită deja pe următorii ani. Are TNB resursele necesare, vă permite bugetul?

Ada Lupu Hausvater: Dacă ne referim la bugetul pe 2026, Teatrul Național nu are bani deocamdată pentru un proiect. Dar asta nu înseamnă că Teatrul Național nu are puterea și importanța prin care să obțină aceste fonduri pentru marii regizori și pentru marile companii. Eu cred că Teatrul Național este un punct extrem de important, care va putea lucra și face coproducții și va lucra cu marile teatre. Teatrul Național este cel mai important teatru din România, fără doar și poate, cu cea mai mare importanță la nivel european. Ceea ce am descoperit înainte de a începe - importanța și, iarăși, și prin experiența mea de la Timișoara, partenerii strategici există și vor să fie alături de instituțiile publice, dar condiția este ca noi, la rândul nostru, să fim parteneri la fel de strategici, la fel de alături. Deci da, cred că se va putea.

AGERPRES: Dintre regizorii români, care vor veni în următoarea perioadă la Naționalul bucureștean?

Ada Lupu Hausvater: Dintre regizorii români, iarăși am menționat în proiectul meu de management o serie de nume. În scurtă vreme, vă voi anunța ce se va întâmpla în toamnă. Deocamdată nu voi spune, din pricina bugetului care în acest moment este prestabilit. Asta nu înseamnă că nu vor fi. Când am început mandatul am avut surpriza de a găsi o serie întreagă de proiecte demarate în perioada aceasta, până la începerea mandatului meu, din păcate chiar în perioada concursului. Asta înseamnă un mandat care începe la jumătatea anului. Dar este în regulă și sunt convinsă că le vom rezolva.

AGERPRES: Înainte de toate, unui manager i se cere să aibă spectacole cu succes de casă. Cum veți crea acest echilibru între producțiile comerciale și spectacole axate pe valoarea artistică și pe experiment?

Ada Lupu Hausvater: Nu i se cere unui manager succes de casă. Noi avem, într-adevăr, venituri proprii, un procent din vânzări, dar ministerul sau primăria nu spune că trebuie să aducem bani în orice fel. Nu spune că trebuie să vindem orice, doar să vindem. Asta este responsabilitatea noastră ca instituție, într-adevăr, să facem venituri și să se vadă interesul spectatorului prin cumpărarea biletului, dar nu înseamnă că trebuie făcut orice. Teatrul Național va promova spectacole cu poveste, spectacole importante, bazate pe echipă, bazate pe poveste, pe importanța spectacolului pentru societate, pentru public și descoperirea talentului creativ mai mult decât ideea de succes de casă. Succesul de casă pentru o instituție publică este atunci când publicul vine să vadă spectacolul.

AGERPRES: Aveți în plan inițierea unor festivaluri sau micro-stagiuni cu caracter internațional găzduite chiar în clădirea TNB, profitând de infrastructura unică a celor șapte săli de spectacol?

Ada Lupu Hausvater: Sigur că da și avem în plan ideea de creare a acestei platforme de mobilitate, care să fie împreună cu teatrele din România și din străinătate, inițierea de coproducții și, desigur, crearea unui festival și susținerea festivalului categoric. Și va fi foarte importantă integrarea în rețele europene. Utilizarea și relansarea teatrului prin coproducții, prin lucruri cu partenerii europeni, prin turnee și festivaluri. Dar aș pune și am pus mult accent și îmi doresc să punem mult accent pe această întâlnire dintre două teatre, trei teatre, șapte teatre internaționale, pentru că este important nu doar să mergem să jucăm sau să vină să joace, ci e importantă întâlnirea dintre cele două teatre, între echipa artistică, între echipa de producție și, pentru că de asta suntem în Uniunea Europeană, să comunicăm și să găsim formule de a lucra împreună.

AGERPRES: Când se va redeschide anul acesta Sala Amfiteatru și ce producții pregătiți pentru acest spațiu?

Ada Lupu Hausvater: O scurtă mențiune importantă: începerea mandatului meu cu 1 mai a însemnat o pregătire bugetară a evenimentelor înainte de venirea mea. Deci planul, ca să spun așa, nu a început cu mine pe anul acesta. Asta este important de menționat. Proiectul meu nu a putut să intre a doua zi în funcțiune, deoarece erau o serie întreagă de alte evenimente începute, neterminate și așa mai departe. Amfiteatrul se va deschide cu un eveniment în 24 iunie. Dintre spectacolele la care s-a lucrat în această perioadă va fi spectacolul Adei Milea, pe un text al lui Caragiale, ceea ce mi se pare foarte bine și vom vedea programul pentru mai departe.

AGERPRES: Ce v-ați dori sau ce sperați să auziți despre mandatul dumneavoastră la TNB la finalul lui?

Ada Lupu Hausvater: Mi-aș dori la finalul mandatului să ne despărțim cu bucurie și cu respect și să le facă plăcere și să rămână această perioadă ca o perioadă frumoasă, construită, iubită, asumată, un model de instituție diferită. Instituțiile la noi, din păcate, în România, nu au căldură. Adică e un soi de implicare. Aud chestia asta că se duc la serviciu. La noi, în TNB, ideea va fi ca, la capătul drumului, să știm ce minunați au fost acești ani în care am lucrat împreună, în care am construit, în care am văzut că ține de fiecare dintre noi ca tot ceea ce se întâmplă să fie foarte bine. Sunt destul de optimistă, să știți. Am foarte mare încredere. Am întâlnit un colectiv cu extrem de mulți oameni cu energie pozitivă, deschiși.

AGERPRES: În acest mandat de la Teatrul Național București, regizoarea Ada Lupu Hausvater va sta deoparte sau va lucra și ea cu actorii de la TNB?

Ada Lupu Hausvater: La un moment dat sigur că voi pune un spectacol în scenă, cel puțin un spectacol. Adică cel puțin în sensul că în cinci ani nu voi pune doar un spectacol, dar da, la un moment dat, sigur, pentru că, de fapt, eu sunt regizor. Cred că poziția de director este o poziție de lider. Și regizorul care vrea să aibă asta. Are această conotație importantă în care nu așteaptă să se întâmple, ci el este cel care inițiază, construiește, duce și știe că până la capătul drumului, dacă ceva nu funcționează, undeva, ceva a fost greșit în acest puzzle pe care l-a făcut. Dar, da, voi face, categoric vreau să lucrez. Deocamdată nu voi lucra anul acesta sau nu știu dacă va fi, voi vedea. Și la Timișoara am lucrat foarte puțin, dar spectacolele au avut succes la public. Au avut tot timpul un succes pentru că rostul meu nu a fost comercial niciodată. Mi-am dorit să fie important, să fie important pentru oamenii care vin, pentru noi ca artiști să ne descoperim și să lucrăm împreună cu publicul. Asta aș vrea în TNB. Noi, cei de pe scenă, lucrăm cu oamenii din sală și lucrăm continuu. E foarte important orice feedback primim, dar trebuie noi să deschidem drumul pe care oamenii aceștia să meargă cu noi. Cred că rolul nostru în societate este foarte mare. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)