Steagul de luptă al domnitorului Ștefan cel Mare, datat 1500 și aflat în colecția Muzeului Național de Istorie a României, poate fi admirat, începând de duminică, la Iași, în cadrul 'SACRUM. Iași Art Festival'. Este pentru a doua oară în ultimii 70 de ani când piesa de patrimoniu este expusă la Iași.

Steagul aparține colecției Muzeului Național de Istorie a României și face parte din expoziția 'Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței', deschisă la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii. Expoziția poate fi vizitată până pe 30 octombrie și a fost organizată în deschiderea festivalului, dedicat memoriei, istoriei și patrimoniului cultural asociate Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

'Când am văzut evenimentele de amploare organizate în cadrul festivalului, am răspuns pozitiv Complexului Muzeal Național Moldova de a avea o expoziție dedicată stindardului liturgic al lui Ștefan cel Mare, un obiect de patrimoniu cu valoare extraordinară. Probabil cu greu poate fi găsit un obiect din această perioadă care să se ridice la valoarea istorică, la valoarea artistică, valoarea simbolică a acestui stindard', a declarat, pentru AGERPRES, Cornel Ilie, managerul Muzeului Național de Istorie din București.

Expoziția prezintă, alături de steag, machete ale unor monumente dedicate lui Ștefan cel Mare, documentul descoperit în acest an în interiorul statuii voievodului din fața Palatului Culturii, precum și alte piese și mărturii istorice.

'Am dorit încă de la debutul Festivalului 'SACRUM. Iași Art Festival' să scoatem în evidență o personalitate importantă a Moldovei și a Iașiului. Am început cu Ștefan cel Mare pentru că este figura prin excelență a Moldovei atât cea de aici cât și cea de peste Prut. Și atunci, împreună cu managerul Muzeului Național de Istorie a României, care are o colecție importantă, am discutat ce vom aduce și în edițiile viitoare', a declarat pentru AGERPRES managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național Moldova, Alexandru Chituță.

La vernisajul expoziției, care a avut loc duminică după amiaza, au fost prezenți reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților locale.

'Este un moment special pentru noi. Astăzi este debutul festivalului 'Sacrum'. Stindardul liturgic al lui Ștefan cel Mare este una dintre cele mai valoroase piese care este adusă anul acesta la Iași. Expoziția dedicată lui Ștefan cel Mare vorbește despre identitatea noastră ca ieșeni, particularizează Festivalul Sacrum la Iași. Nu este vorba doar de o piesă specială, ci și de simboluri, despre modul în care îl percepem pe Ștefan cel Mare. Am adăugat niște piese, niște machete ale statuii lui Ștefan cel Mare, care sunt în conexiune cu stindardul liturgic al lui Ștefan cel Mare, dăruit de acesta, în 1500, Mănăstirii Zogragu din Sfântul Munte Athos, mănăstire pe care o restaurase. Stindardul a fost recuperat în 1917 și de atunci este în România', a declarat, pentru AGERPRES, Senica Țurcanu, șeful Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii din Iași.

Potrivit acesteia, Ștefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Zografu de la Sfântul Munte Athos steagul său de luptă. Potrivit unor inscripții și a unor mărturii scrise de către însemnați cercetători, se știe că domnitorul Ștefan cel Mare a făcut numeroase danii la mănăstirile de la Sf. Munte, iar Mănăstirea Zografu cu hramul 'Sf. Gheorghe' - pe care voievodul o numea 'mănăstirea domniei mele' - a fost principalul beneficiar al acestora.

Ajunsă în ruină în veacul al XV-lea, mănăstirea Zografu a fost rectitorită de către domnul Moldovei aproape integral între anii 1466-1502, în prezent fiind considerată a noua în ierarhia mănăstirilor athonite.

Drapelul de luptă a lui Ștefan cel Mare a rămas la mănăstirea de pe Muntele Athos până în perioada interbelică, când a fost returnat statului român. De atunci, steagul a intrat în tezaurul României, iar ulterior a fost expus în Muzeul Național de Istorie.

'Fundalul drapelului este de culoare roșie. Între timp steagul a fost recondiționat. Aversul steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul și este brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o pernă roșie, trăgând spada din teacă cu stânga, în timp ce cu dreapta trage de gardă și zdrobește sub picioarele lui balaurul cu trei capete, ce se încolăcește pe sub tron. Doi îngeri coborând din cer îi aduc, cel de la dreapta, o sabie, iar cel de la stânga, un scut încrustat cu pietre scumpe, și îi pun pe cap o frumoasă coroană, împodobită și ea cu două rânduri de pietre scumpe', a explicat managerul Muzeului Național de Istorie. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: Daniela MALACHE / AGERPRES