Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat, la 9 octombrie 2020, Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU, care, din Yemen şi până în Coreea de Nord, ajută la hrănirea a zeci de milioane de persoane din lume, acolo unde foametea, adevărată "armă de război", riscă să avanseze din cauza pandemiei de COVID-19, informează AFP.

Programul Alimentar Mondial este recompensat pentru "eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol esenţial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război", a declarat preşedinta Comitetului Nobel, Berit Reiss-Andersen.

Foto: (c) Stian Lysberg Solum/EPA

Potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul https://fr.wfp.org/, în anul 2019, PAM a ajutat circa 97 de milioane de persoane din aproximativ 88 de ţări, fiind cea mai mare organizaţie umanitară din lume care luptă împotriva foametei.

În timp ce comunitatea internaţională s-a angajat la eradicarea foametei şi la asigurarea securităţii alimentare şi a îmbunătăţirii nutriţiei până în anul 2030, una din nouă persoane continuă să nu aibă suficientă hrană. Ajutorul alimentar se află în centrul luptei împotriva foametei şi a sărăciei.

În fiecare zi, PAM trimite circa 5.600 de camioane, 30 de nave şi 100 de avioane pentru a livra mâncare şi produse necesare celor în nevoie, notează https://www.wfp.org/. Astfel, an de an, PAM distribuie peste 15 miliarde de porţii, la un preţ estimat de 0,31 dolari americani pe porţie. Aceste cifre explică posibilitatea de a interveni în situaţii de urgenţă, graţie capacităţii PAM de a interveni rapid şi eficient în mediile cele mai dificile.

Foto: (c) YAHYA ARHAB/EPA

PAM îşi concentrează eforturile pe ajutorul de urgenţă, pe reabilitare, sprijin în dezvoltare şi operaţii speciale, două treimi din operaţiuni desfăşurându-se în ţările cele mai afectate de conflicte, unde riscul ca populaţia să fie subnutrită este de trei ori mai mare faţă de statele care nu sunt afectate de conflicte. În situaţiile de urgenţă, primul care intervine este PAM, asigurând asistenţă alimentară victimelor de război, de conflicte civile, de secetă, de inundaţii, de cutremure, de uragane, de recolte compromise sau de alte dezastre naturale.

Programele de dezvoltare ale PAM se concentrează pe nutriţie, îndeosebi pentru mame şi pentru copii, în încercarea de a combate subnutriţia încă din perioada sarcinii şi până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar mai târziu, prin intermediul unei mese în şcoli. Astfel, PAM se remarcă şi ca cea mai mare organizaţie umanitară care implementează programe de alimentaţie şcolară de peste 50 de ani. Doar în anul 2019, a asigurat masă la şcoală pentru peste 17,3 milioane de copii din 50 de ţări, deseori în zone foarte greu accesibile.

Foto: (c) YAHYA ARHAB/EPA

De asemenea, în anul 2019, PAM a asigurat 4,2 milioane de tone de mâncare şi 2,1 miliarde de dolari americani, prin transferuri, în numerar sau sub formă de bonuri alimentare. Astfel, asigurând aceste venituri, se economisesc, pe de o parte, banii de transport şi se promovează, pe de altă parte, produsele locale, ceea ce reprezintă un sprijin pentru economiile locale.

Nu în ultimul rând, printre serviciile umanitare asigurate de PAM se numără şi transportul de pasageri, deservind peste 280 de destinaţii.

***

Fondat în 1961 şi având sediul la Roma, Programul Alimentar Mondial a fost creat la cererea preşedintelui SUA, Dwight Eisenhower, ca un experiment pentru a oferi ajutor alimentar prin sistemul ONU. PAM urma să fie reevaluat în termen de trei ani, potrivit https://www.wfp.org/history. Pe măsură ce crizele se înmulţeau, experimentul îşi dovedea utilitatea.

Foto: (c) YAHYA ARHAB/EPA

Un prim program de dezvoltare a fost lansat în 1963 pentru nubieni, un grup etnic din Sudan. În acelaşi an, este aprobat primul proiect al PAM privind mesele pentru şcolari în Togo. În 1965, PAM se consacră ca un program deplin al ONU: trebuie să dureze "atâta timp cât ajutorul alimentar multilateral este considerat fezabil şi de dorit".

Deceniile ulterioare consolidează rolul PAM. Logistica ajutorului alimentar este revoluţionată. În timpul anilor lungi de foamete care afectează zone sahariene din Africa, în anii '70, PAM foloseşte orice mijloc de transport în probleme umanitare, de la autoturism la cămilă, de la drumuri la râuri, pentru a-i ajuta pe cei în nevoie. În timpul foametei din Etiopia, din 1984, livrează două milioane de tone de alimente. În 1989, se lansează Operaţiunea Lifeline Sudan: conducând un consorţiu de agenţii ale ONU şi organizaţii caritabile alături de UNICEF, PAM livrează din aer 1,5 milioane de tone de alimente în Sudanul de Sud. Zborurile din zori până spre seară, cu 20 de avioane, rămân, până în prezent, cele mai mari din istoria operaţiunilor umanitare, salvând sute de mii de vieţi.

Foto: (c) NYEIN CHAN NAING/EPA

După anii '90, PAM îşi face simţită prezenţa şi în multe alte zone, îndeosebi în Rwanda şi în fosta Iugoslavie. Odată cu încheierea deceniului IX al secolului trecut, se ajunge la un consens că foametea nu poate fi combătută în acest mod şi că trebuie abordate cauzele sale fundamentale. După Protocolul de la Kyoto (1997), lumea recunoaşte impactul unui climat în schimbare: o nouă umbrelă conceptuală se conturează pentru proiectele de ajutor pe termen lung ale PAM. Perspectivele se adâncesc şi parteneriatele se înmulţesc. Organizaţiile neguvernamentale îşi consolidează rolul în asistenţa umanitară şi pentru dezvoltare. PAM susţine aceasta dinamică, într-un efort general de a învinge foametea.

Foto: (c) Mohammed Mohammed/Xinhua

Anul 2000 aduce în prim-plan Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pentru o lume fără sărăcie, foamete şi boli conexe. Deceniul nu este lipsit de marile sale crize umanitare (tsunamiul asiatic din 2004 şi cutremurul din Haiti din 2010 necesită o intervenţie masivă), dar PAM găseşte soluţii inovatoare. Pe fondul unei reînnoiri intense, atât conceptuale, cât şi tehnologice, misiunea agenţiei evoluează. Ajutorul alimentar face loc asistenţei alimentare, o abordare îndelungată a nevoilor nutriţionale ale comunităţilor şi societăţilor. Este înfiinţat primul serviciu aerian umanitar regulat din lume, UNHAS. Atunci când apar urgenţele, PAM se ocupă de telecomunicaţiile din prima linie şi oferă sprijin logistic tuturor agenţiilor ONU şi ONG-urilor. Sunt dezvoltate platforme digitale care îmbunătăţesc eficienţa operaţională, aşa cum s-a întâmplat la cutremurul din Nepal din 2015. Cu un an înainte, focarul virusului Ebola din Africa de Vest a testat cu succes capacitatea comunităţii umanitare de a acţiona unitar, graţie unui cluster logistic administrat de PAM.

În prezent, Programul Alimentar Mondial este condus de un Consiliu executiv şi colaborează îndeaproape cu Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite şi cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, ce îşi au sediul la Roma, precum şi cu peste 1.000 de organizaţii neguvernamentale. Finanţat integral din contribuţii voluntare, în cadrul Programului Alimentar Mondial, lucrează, în prezent, peste 17.000 de persoane în lumea întreagă, dintre care 90% îşi desfăşoară activitatea în zonele unde PAM asigură asistenţă. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, Cristian Anghelache; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)