DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea lui Alexandru Paleologu, scriitor, critic literar, diplomat şi om politic (2 septembrie)
Alexandru Paleologu, scriitor, critic literar, diplomat şi om politic, s-a născut la 14 martie 1919, la Bucureşti. A urmat cursurile liceului "Spiru Haret" şi apoi pe cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti.
A debutat ca elev, în 1934, la ''Mlădiţa'', cu articolul ''Literatura condamnabilă", apoi a colaborat sporadic, un timp, la publicaţiile "Vlăstarul", "Universul literar" şi "Gândirea", se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
În decembrie 1940 intră la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă de Cavalerie de la Sibiu, iar la începutul războiului se afla în Regimentul de Gardă Călare. Reconcentrat, a fost trimis, ca instructor, la şcoala militară pe care o urmase la Sibiu.
După trecerea României de partea Aliaţilor, Alexandru Paleologu a fost referent în Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului (1944-1945), apoi ataşat de legaţie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1946-1947). Între 1948 şi 1950 face studii de regie şi teatrologie la Institutul de Teatru, precum şi practică de asistent de regie la Teatrul Naţional şi la Teatrul Armatei din Bucureşti, potrivit sursei citate mai sus.
Căutat de Securitate, reuşeşte să dispară şi intră în clandestinitate, sub nume fals, ascunzându-se în primul an mai ales în Bucureşti, dar şi în Ploieşti, Piteşti, Drăgăşani, Iaşi, Zărneşti. La finele anului 1950 - începutul anului 1951, ajuns la Câmpulung-Muscel, Alexandru Paleologu îl reîntâlneşte pe filosoful Constantin Noica, pe care îl cunoştea de dinainte de război şi care se afla acolo cu domiciliu obligatoriu din 1949. ''Începe 'stagiul' de cinci ani de la Câmpulung, în cursul căruia Paleologu îl frecventează aproape zilnic pe filosoful cu zece ani mai vârstnic decât el, al cărui discipol entuziast devine'' ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
După "despărţirea de Noica" şi reîntoarcerea în Bucureşti, Alexandru Paleologu a fost angajat, în decembrie 1956, prin concurs, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei din cadrul Academiei Române, la secţia de artă medievală (bizantină).
Arestat la 9 septembrie 1959, în cadrul procesului ''lotului Noica-Pillat'', Alexandru Paleologu a fost condamnat de Tribunalul Regiunii a 2-a Militare la paisprezece ani de muncă silnică pentru ''crima de uneltire contra ordinii sociale". A fost graţiat în 1964.
A fost reîncadrat la Institutul de Istorie a Artei, la secţia de teatru, şi a început să publice în "Studii şi cercetări de istoria artei" (lucrările ''Societatea românească, spiritul public şi teatrul între 1849-1878", "De la Caragiale la Eugen Ionescu şi invers", "Teatrul lui Lucian Blaga"), precum şi în "Revue roumaine d'histoire de l'art" (eseul "Autour du quatrieme centenaire de Shakespeare"). A mai fost secretar literar al Teatrului "Constantin I. Nottara" în 1967, iar apoi a fost angajat de Marin Preda ca redactor la Editura Cartea Românească, unde a lucrat de la înfiinţarea instituţiei, în 1970, până în 1976, când s-a pensionat.
După 1965, Alexandru Paleologu a colaborat la revistele "Gazeta literară", "România literară", "Luceafărul", "Viaţa românească", "Secolul 20", "Convorbiri literare", "Argeş", "Contemporanul" ş.a.
Lansarea volumului ”Spiritul şi litera” de Alexandru Paleologu, o nouă ediţie editată de Casa Paleologu, şi a albumului ”Eleganţa ca armă” - CD de interviuri cu scriitorul, Bucureşti, 22 februarie 2020.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
A debutat editorial în 1970, cu volumul de studii şi eseuri "Spiritul şi litera", premiat de Uniunea Scriitorilor. Au urmat "Bunul simţ ca paradox" (1972), "Simţul practic" (1974), "Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu" (1978, Premiul Uniunii Scriitorilor), "Ipoteze de lucru", "Alchimia existenţei" (1983). După 1989, a publicat volumele "Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Stelian Tănase (aprilie 1988-octombrie 1989)" (1996), "Despre lucrurile cu adevărat importante" (1997), "Interlocuţiuni" (1998), "Politeţea ca armă" (2000), "L'Occident est a l'Est" (2001), "Moştenirea creştină a Europei" (2005).
După Revoluţia din decembrie 1989, Alexandru Paleologu a fost numit ambasador în Franţa (februarie-iunie 1990). Despre această perioadă din viaţa sa a relatat în cartea "Souvenirs merveilleux d'un ambassadeur des Golans" (Paris, 1990), apărut în traducere la Bucureşti în 1991 ("Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor"). A urmat apoi o carieră politică, fiind senator al Partidului Alianţei Civice (1992-1996) şi apoi senator al Partidului Naţional Liberal (1996-2000, 2000-2004), conform site-ului Senatului României, www.senat.ro.
În 2000, a fost distins cu Premiul de Excelenţă în Cultura Română, de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Arte şi grupul de presă ''Curentul''.
Alexandru Paleologu a murit la 2 septembrie 2005, la Bucureşti.
Personalitatea lui Alexandru Paleologu a fost evocată la 22 februarie 2020, de către fiul său, Theodor Paleologu, în cadrul unei duble lansări: o nouă ediţie a cărţii "Spiritul şi litera", publicată de Casa Paleologu, şi CD-ul cu interviuri "Eleganţa ca armă". AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Alexandru Paleologu, scriitor, critic literar, diplomat şi om politic, Bucureşti, 23 ianuarie 1996.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul italian Federico Fellini
Federico Fellini a fost unul dintre cei mai mari regizori ai cinematografiei mondiale din toate timpurile. Opt dintre filmele sale au fost recompensate cu premii Oscar ale Academiei Americane de Film la diferite secțiuni: ''I Vitelloni'' (1953), ''La strada'' (1954), ''Le notti di Cabiria'' (1957), ''La Dolce Vita'&
Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial, la Davos (20-24 ianuarie 2025)
În 2025, a 55-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) are loc între 20 și 24 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema ''Colaborare pentru Era Inteligentă'' (Collaboration for the Intelligent Age), iar evenimentele sunt accesibile publicului larg cu
Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (20-26 ianuarie)
Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin este marcată în a doua jumătate a lunii ianuarie, în mai multe țări începând pe 20 ianuarie 2025, fiind axată pe creșterea gradului de conștientizare cu privire la sănătatea colului uterin. Această săptămână, un eveniment paneuropean inițiat de Asociația Europeană p
DOCUMENTAR: Zodia Vărsătorului (20 ianuarie - 18 februarie)
Zodia Vărsător (Aquarius în limba latină) reprezintă cel de-al 11-lea semn astrologic din zodiacul european (care cuprinde 12 zodii), originar din constelația Vărsător. Sub zodiacul tropical, Soarele se află în zodia Vărsător între aproximativ 20 ianuarie și 18 februarie, potrivit www.britannica.com.
CITATUL ZILEI
''Dacă acceptăm faptul că nu putem împiedica știința și tehnologia să schimbe lumea noastră, putem încerca să ne asigurăm cel puțin că schimbările făcute merg într-o direcție bună. Într-o societate democratică, aceasta înseamnă că publicul trebuie să înțeleagă elementele științei, astfel încât să poată lua decizii pe ba
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Eusebiu; Sf. Mc. In, Pin și Rim Greco-catolice Sf. cuv. Eftimie cel Mare Romano-catolice Ss. Fabian, pp. m.; Sebastian, m. Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare este pomenit în calendarul crești
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 ianuarie
Este a 20-a zi a anului 2025. Au mai rămas 345 de zile până la sfârșitul anul Soarele răsare la 07 h 45 m și apune la 17 h 09 m. Luna apune 10 h 39 m și nu răsare în această zi. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Primul decan: 20 ianuarie - 29 ianuarie AGERPRES/(Documentare - Daniel
CITATUL ZILEI
'Unul din semnele esențiale ale întâlnirii cu destinul este realizarea unei perfecte omogenități între datele pe care le ai, locul în care te afli, și timpul în care trăiești. A avea nostalgia unei alte structuri, a unui alt spațiu, și a unui alt moment e a dormita anemic la periferia destinului, a rezolva false probleme.' - Andrei Pleșu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Macarie cel Mare și Macarie Alexandrinul; Sf. Ier. Marcu, mitropolitul Efesului; Sf. Mc. Eufrasia Duminica a 29-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 29 dR. Sf. cuv. Macarie Egipteanul; Sf. aep. Arsenie de la Cercira Romano-catolice Duminica a 2-a d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 ianuarie
Este a 19-a zi a anului 2025. Au mai rămas 346 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 46 m și apune la 17 h 07 m. Luna apune la 10 h 23 m și răsare la 23 h 05 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și regizorul Kevin Costner
Kevin Costner s-a născut la 18 ianuarie 1955 în Lynnwood, California. A urmat studii liceale la Buena High School și la Villa Park High School. A luat lecții de pian, a scris poezii și a interpretat în corul bisericii baptiste, potrivit www.thefamouspeople.com. În 1978, a absolvit
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea Christinei Valmy, 'regina cosmeticelor'
Christine Valmy (Cristina Xantopol), figură influentă în estetica modernă, consultant și antreprenor, a fost supranumită 'regina cosmeticelor'. S-a născut la 25 octombrie 1926, la București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1946, a urmat un curs în dermatologie și de îngrijire a pielii, care a
CITATUL ZILEI
'Problema morală poate fi - și este, adeseori - eludată printr-o diafană teorie a virtuții. (...) O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta. Totul devine, astfel, neadevărat de simplu: buna viețuire constă - din unghi etic - &i
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 ianuarie
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei Greco-catolice Sf. Atanasie și Ciril ai Alexandriei Romano-catolice Sf. Prisca, m. Sfinții Atanasie și Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei, sunt sărbătoriți în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 ianuarie
Este a 18-a zi a anului 2025. Au mai rămas 347 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 47 m și apune la 17 h 06 m. Luna apune la 10 h 07 m și răsare la 22 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)