În 2025, a 55-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) are loc între 20 și 24 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema ''Colaborare pentru Era Inteligentă'' (Collaboration for the Intelligent Age), iar evenimentele sunt accesibile publicului larg cu sesiuni transmise în direct pe site-ul oficial weforum.org.

Evenimentul din acest an reunește aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări și 350 de lideri guvernamentali, inclusiv 60 de șefi de stat și de guvern din toate regiunile cheie, cu scopul de a aborda provocările globale și regionale, cum ar fi răspunsul la șocurile geopolitice, stimularea creșterii pentru a îmbunătăți standardele de viață și gestionarea unei tranziții energetice juste și incluzive, evidențiază pagina amintită.

Dacă anul trecut prăpastia dintre speranțe și temeri a fost evidentă, contextul pentru Davos 2025 nu este nici pe departe mai puțin disputat. Incertitudinea geo-economică, tensiunile comerciale, polarizarea culturală și anxietatea climatică se fac simțite, dar există și promisiunea unor inovații rapide - IA, calculul cuantic și biotehnologia - pentru a spori productivitatea și standardele de viață.

Unul dintre sloganurile de la Davos 2024 a fost 'Proiecțiile nu reprezintă destinul'. Liderii au avertizat împotriva fragmentării, s-a discutat despre o nouă eră a 'non-normalității' economice, dar și despre o tendință de 'reziliență remarcabilă'. S-au făcut simțite și semnalele de alarmă în privința IA, dar și entuziasmul crescând pentru potențialul pe care îl are. Așadar, pe măsură ce ieșim din perturbările 'anului record' al democrației și ne uităm spre 2025, schimbările din sfera politică sugerează sfârșitul unei ere. Starea de spirit de urgență pentru lideri de a se reorganiza arată că este din ce în ce mai critică colaborarea, dar totodată din ce în ce mai provocatoare, notează World Economic Forum.

Conflictul armat reprezintă cel mai mare risc în 2025, arată un sondaj al WEF, publicat pe 15 ianuarie 2025, care vine să ilustreze o fragmentare globală tot mai profundă (64% dintre respondenți au afirmat că se așteaptă ca ordinea globală multipolară și fragmentată să persiste). Aproape unul din patru din cei peste 900 de experți chestionați din mediul academic, de afaceri și de strategie politică au considerat conflictul - incluzând războaiele și terorismul - drept cel mai grav risc pentru creșterea economică în anul care a început. Fenomenele meteo extreme, principala preocupare în 2024, a ajuns pe locul al doilea în lista pericolelor.

Sondajul amintit a clasat, totodată, amenințarea dezinformării drept cel mai sever risc global pentru următorii doi ani, adică aceeași poziție în clasament ca în 2024.
Pe un orizont de zece ani, amenințările de mediu au dominat preocupările de risc ale experților, potrivit sondajului citat, care a indicat vremea extremă ca fiind principalul risc global pe termen lung, urmată de pierderea biodiversității, schimbarea critică a ecosistemelor și criza resurselor naturale. Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, temperatura medie a planetei fiind în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, în condițiile în care guvernele și-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină o creștere a temperaturii medii de peste 1,5 grade Celsius, pentru a evita astfel alte dezastre climatice severe și costisitoare.

Lucrările anuale ale WEF încep pe 20 ianuarie 2025, iar Donald Trump, care va depune în aceeași zi jurământul ca al 47-lea președinte al Statelor Unite, se va adresa virtual reuniunii pe 23 ianuarie.

În ziua de marți, 21 ianuarie, sunt programate discursuri susținute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepremierul chinez Ding Xuexiang, cancelarul german Olaf Scholz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele sud-african Cyril Ramaphosa și o discuție cu președintele israelian Isaac Herzog.

Miercuri, agenda evenimentelor include discuții cu vicepreședintele iranian pentru afaceri strategice Javad Zarif și, separat, cu premierul palestinian Mohammed Mustafa și un discurs al premierului spaniol Pedro Sanchez.

Pe agenda discuțiilor un loc central ocupă Siria, 'situația umanitară teribilă din Gaza' și potențiala escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit președintelui și CEO-ului WEF, Borge Brende. În ce privește un posibil armistițiu între Israel și Hamas, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pe 17 ianuarie că a fost încheiat un acord pentru returnarea ostaticilor ținuți în Fâșia Gaza. Cabinetul său de securitate și guvernul au fost convocate pentru a aproba acordul de armistițiu.

Pe 24 ianuarie este planificată o 'mini-ministerială' a Organizației Mondiale a Comerțului în marja Reuniunii de la Davos, care va fi urmată de o conferință de presă, potrivit Reuters.


***

Reuniunile Forumului Economic Mondial au loc anual la Davos, cel mai înalt oraș din Europa. Întâlnirea reunește lideri de stat, din afaceri și societatea civilă, pentru a stabili agenda anului cu privire la modul în care aceștia pot face lumea un loc mai bun pentru toți.

Relevanța sa ca o adunare globală este susținută și dincolo de programul oficial. Importanța dialogului - care adesea are loc în conversații private - dezvăluie o misiune din ce în ce mai importantă de a convoca lideri atunci când 'amenințările la adresa stabilității mondiale se înmulțesc'.

Stabilită acum mai bine de 50 de ani, Reuniunea anuală încearcă să întruchipeze 'spiritul de la Davos', care este o atitudine de deschidere și cooperare ce stă la baza misiunii Forumului. 'Manifestul de la Davos', creat în 1973 și reînnoit în 2020, conturează principiile capitalismului părților interesate - sau un sistem de obiective comune pentru afaceri.

Începând cu 1995, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos sunt recunoscute și contribuțiile durabile în societate ale artiștilor excepționali. Printre laureații Crystal Award s-au numărat de-a lungul timpului: scriitoarea Nadine Gordimer (1995), soprana Barbara Hendricks (1995), regizorul Nikita Mikhalkov (1996), producătorul de film Lord Puttnam (1997), dirijorul Ivan Firscher (1998), cântăreața și compozitoarea NOA (1998), scriitorul Paolo Coelho (1999), scriitorul și istoricul Amin Maalouf (2000), scriitorul și istoricul Umberto Eco (2000), scriitorul Mario Vargas Llosa (2001), actorul și regizorul Sidney Poitier (2002), solistul BONO (2002), actrița și co-președinta organizației FilmAid Intl, Julia Ormond (2003), directorul general și artistic al Teatrului Mariinski, Valery Gergiev (2004), actorul și președintele Fundației Gere, Richard Gere (2005), muzicianul Lionel Richie (2005), actorul și regizorul Michael Douglas (2006), violonistul Maxim Vengerov (2007), actrița și scriitoarea Emma Thompson (2008), scriitoarea Margaret Atwood (2010), pianistul Lang Lang (2010), cântărețul de operă Jose Carreras (2011), actrița Charlize Theron (2013), actorul și cofondatorul Water.org, Matt Damon, tenorul și compozitorul Andrea Bocelli (2015), actorul și fondatorul Fundației de Film ce îi poartă numele, Leonardo DiCaprio, (2016), actrița Yao Chen (2016), cântăreața Shakira (2017), artistul și activistul Forest Whitaker (2017), actrița Cate Blanchett (2018), solistul Sir Elton John (2018), realizatorul de documentare și naturalistul Sir David Attenborough (2019), actrița Deepika Padukone (2020), soții Idris Elba și Sabrina Dhowre Elba, actori și activiști (2023), arhitectul și laureatul Premiului Pritzker 2022, Diebedo Francis Kere, ambasadoarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), militanta pentru conservarea vieții sălbatice și actrița premiată cu Oscar, Michelle Yeoh, chitaristul, compozitorul și activistul Nile Rodgers (2024).

Cei trei laureați ai celei de-a 31-a ediții anuale a Crystal Award sunt: David Beckham, ambasador al Bunăvoinței pentru UNICEF și militant global pentru drepturile copiilor; Diane von Furstenberg, creatoare de modă și susținătoare a drepturilor femeilor; Riken Yamamoto, arhitect, activist și laureat al Premiului Pritzker 2024, potrivit https://www.weforum.org/stories. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)