DOCUMENTAR: 100 de ani de la naşterea lui Virgil Ierunca, critic literar, poet, eseist (16 august)

Virgil Ierunca (pseudonim al lui Virgil Untaru), critic literar, poet, eseist, jurnalist şi editor, s-a născut la 16 august 1920, în comuna Lădeşti din judeţul Vâlcea.
A învăţat la Liceul ''Alexandru Lahovari'' din Râmnicu-Vâlcea, apoi la Liceul ''Spiru Haret'' din Bucureşti, unde, în 1939, şi-a luat bacalaureatul, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005). Licenţiat, în 1943, al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti. Încă din timpul studenţiei devine, în 1939, redactor la ziarul ''Timpul'', unul dintre cele mai importante cotidiene bucureştene din acea vreme.
Debutează în ''Jurnalul literar'' al lui G. Călinescu cu articolul ''Tolstoi critic de artă'' (1939), semnat cu pseudonimul Virgiliu Angelli, conform lucrării ''Dicţionarul scriitorilor români'' (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu; Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998).
Între anii 1940-1944 a colaborat la săptămânalul ''Vremea'', unde deţinea rubrica intitulată ''Caiete franceze''. În 1942 a editat propria sa revistă literară, ''Albatros'', a cărei apariţie a fost întreruptă de cenzură pentru tendinţele ei democratice, iar în anul 1943 a semnat articole în ziarul ''Ecoul'' şi a colaborat la revistele ''Kalende'' şi ''Preocupări literare''. În 1947, Virgil Ierunca, în colaborare cu Ion Caraion, a scos revista ''Agora'', publicaţie de cultură internaţională, care a fost suprimată după primul număr de cenzura comunistă.
Primind o bursă din partea guvernului francez, Virgil Ierunca a părăsit România în decembrie 1946.
S-a stabilit definitiv în Franţa, unde a desfăşurat o bogată activitate culturală. Între anii 1952-1975 a fost redactor cultural în cadrul emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii Franceze (''Cronica ideilor'') şi redactor al emisiunii în limba română (conform volumului ''Semnul mirării'', de Virgil Ierunca, apărut la Editura Humanitas în 1995). Începând din 1975 a fost cercetător la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (''Centre National de Recherches Scientifiques''), secţia de filozofie şi estetică, precum şi colaborator al postului de radio ''Europa Liberă'' (emisiunile culturale ''Actualitatea culturală românească'' şi ''Povestea vorbei'').
A fost şi redactor la unele reviste literare româneşti din străinătate, cum ar fi ''Luceafărul'' (1948-1949), sub egida lui Mircea Eliade, ''Caiete de dor'' (1951-1957), ''România muncitoare'', ''Fiinţa Românească'' (1963-1968), ''Limite'' (1969-1986), ''Ethos'' (1973-1986), se menţionează în ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998). În calitate de secretar de redacţie al ziarului ''Uniunea Română'', editat la Paris de generalul Nicolae Rădescu, Ierunca a participat activ la denunţarea dictaturii comuniste din România. A colaborat intens cu publicaţiile româneşti din exil, în special cu revista ''România'', organul Comitetului Naţional Român de la Washington, editat de Constantin Vişoianu. De asemenea, a editat la Roma, împreună cu Mircea Popescu, ''Revista scriitorilor români''. A elaborat totodată articole despre cultura românească în mai multe dicţionare şi enciclopedii apărute în Franţa şi în Germania.
Dintre volumele sale publicate în limba română amintim: ''Româneşte'' (Fundaţia Regală Universitară Carol I, Paris, 1964 şi Editura Humanitas, Bucureşti, 1991), ''Piteşti'' (Editura Limite, Madrid, 1981, apărut şi sub titlul ''Fenomenul Piteşti'', la Editura Humanitas, Bucureşti, 1990), ''Subiect şi predicat'' (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993), ''Dimpotrivă'' (Ed. Humanitas, 1994), ''Semnul mirării'' (Ed. Humanitas, 1995), ''Trecut-au anii... Fragmente de jurnal, întâmpinări şi accente, scrisori nepierdute'' (2000), ''Poeme de exil'' (2001). ''Volumul 'Româneşte' (1964) se naşte din 'obligaţia morală a strigătului' de protest împotriva derivei ideologice a intelectualilor rămaşi în ţară, în vreme ce 'Piteşti' (1981) e un documentar de penitenciar zguduitor, foarte bine primit de public pe fondul uriaşului val de interes stârnit de 'Arhipelagul Gulag' al lui Soljeniţîn'' (''Dicţionarul scriitorilor români'', Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998).
A scris şi poezii, versurile sale fiind reunite în câteva dintre antologiile exilului: ''Poezie românească nouă'', editată de Vintilă Horia la Madrid (1956), ''11+11 poetas rumanos contemporaneos'', editată de Ştefan Baciu în Nicaragua (1976), ''Modern Romanian Poetry'', editată la Ottawa, în Canada, de Nicholas Catanoy (1977).
Din 1990, Virgil Ierunca a revenit periodic în ţară. A fost ales membru de onoare al Uniunii Scriitorilor, care i-a acordat în 1991 Marele Premiu pentru Opera Omnia. A colaborat sistematic la ''România literară'' (unde din 1996 a susţinut împreună cu Monica Lovinescu rubrica ''Diagonale''), ''Familia'', ''Vatra'', ''Viaţa românească'', ''Echinox'', ''Apostrof'', ''Contrapunct'', ''Orizont'', ''22'', ''Jurnalul literar'' ş.a.
Pentru activitatea sa democrată şi anticomunistă a fost distins cu medalia ''Iuliu Maniu'', iar pentru cea literară - cu ''Diploma de Onoare a Academiei Româno-Americană de Artă şi Ştiinţă'' (1987).
Virgil Ierunca a fost căsătorit cu criticul literar Monica Lovinescu (1923-2008). În 1999 Monicăi Lovinescu şi lui Virgil Ierunca le-a fost conferit Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Comandor ''pentru curajul şi tenacitatea cu care nu au încetat să lupte pentru valorile adevărului, culturii şi libertăţii''.
Virgil Ierunca a încetat din viaţă în cursul nopţii de 28 spre 29 septembrie 2006, la Paris. La 25 aprilie 2008, urna funerară a Monicăi Lovinescu şi cea a lui Virgil Ierunca au fost aduse în ţară, fiind depuse la Ateneul Român, unde a avut loc un moment comemorativ, apoi la Casa Lovinescu din Bucureşti. La 16 mai 2008 cele două urne funerare au fost depuse în cripta familiei de la Cimitirul Grădini din Fălticeni.
În 2011 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a primit documente şi manuscrise din arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca, donate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, urmând ca acestea să constituie fondul arhivistic "Monica Lovinescu - Virgil Ierunca", în cadrul arhivei exilului românesc deţinută de IICCMER. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Virgil Ierunca, critic literar, poet, eseist, jurnalist, Bucureşti, 30 septembrie 1993.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197
DOCUMENTAR: 20 de ani de la încărcarea primului videoclip pe YouTube (23 aprilie)
În ziua de 23 aprilie 2005, a fost încărcat primul clip video pe platforma YouTube. Intitulată 'Me at the zoo' ('Eu la grădina zoologică'), filmarea durează 19 secunde și îl are în prim-plan pe Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube. Aflat la Grădina Zoologică din San Diego, California, Jawed Karim, pe atunci î
23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)
Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului https://www.un.org/. De
23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)
Pe 23 aprilie este sărbătorită 'Ziua Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite' ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas'), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul personalului ONU și al lumii, în general, cu privire la istoria, cultura și utilizarea limbii spaniole ca limbă oficială, evidențiază
23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este marcată, anual, la data de 23 aprilie, începând cu 1996. Este o inițiativă UNESCO, cu scopul de a promova cărțile și plăcerea lecturii, potrivit https://en.unesco.org/commemorations/worldbookday. În întreaga lume au loc
23 aprilie - Ziua Forțelor Terestre
Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste
CITATUL ZILEI
'Bătrânețea e și trebuie să fie suprema realizare a înțelepciunii.' - Nicolae Mărgineanu (Omul și conviețuirea socială - 'Cugetări și reflecții', Ed. Albatros, 1975 )
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 aprilie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie Greco-catolice Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință Romano-catolice Ss. Gheorghe, m.; Adalbert, ep. m. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit de Bis
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 aprilie
Este a 113-a zi a anului 2025. Au mai rămas 252 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 19 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 04 h 13 m și apune la 14 h 45 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)