DOCUMENTAR: 140 de ani de la naşterea scriitorului Tudor Arghezi

Scriitor şi gazetar, Tudor Arghezi s-a născut la Bucureşti, la 21 mai 1880. Tatăl său, Nicolae Theodorescu, originar din Cărbuneşti-Gorj, a fost arendaş, apoi funcţionar la banca din Piteşti, conform ''Dicţionarului general al literaturii române'', editat sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).
A urmat cursurile şcolii primare la ''Petrache Poenaru'' (1887-1891), apoi gimnaziul clasic la ''Cantemir Vodă'' (1891-1896), după care va pregăti liceul în particular, trecând ultimele examene, pentru clasele a şasea şi a şaptea, în 1905, în cadrul Institutului ''Clinciu şi Popa'' din Bucureşti.
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu) a debutat în 1896 în revista lui Al. Macedonski ''Liga ortodoxă'' cu poezia ''Tatălui meu'', semnând Ion Theo. Este perioada în care îl cunoaşte pe Grigore Pişculescu (Gala Galaction), iar prietenia cu acesta va dura toată viaţa.
A colaborat în anii 1897-1899 la ''Revista modernă'' şi la ''Viaţa nouă'', cu poezii şi proză scurtă, începând să folosească pseudonimul Tudor Arghezi. În 1904 scoate, împreună cu V. Demetrius, revista ''Linia dreaptă'', unde publică o parte din ciclul ''Agate negre'', nuvela ''Lotar'', precum şi manifestul poetic ''Vers şi poezie''.
În februarie 1900, ''nevoia unui refugiu în faţa privaţiunilor cotidiene, aspiraţii spirituale şi artistice (...) îl fac să intre în cinul călugăresc'' (''Dicţionarul general al literaturii române'', Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). După o ucenicie la mânăstirea Cernica, îmbracă haina monahală, devenind călugărul Iosif, iar mai târziu este hirotonisit diacon şi adus la Mitropolie ca secretar. În 1905 îşi dă demisia din slujba de diacon. Pleacă în Franţa, unde, din legătura cu profesoara Constanţa Zissu, se naşte în 1905 primul său fiu, Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar), conform ''Dicţionarului scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). Între 1906 şi 1910 a trăit în Elveţia, unde a audiat cursuri la Universitatea din Geneva, a frecventat asiduu bibliotecile, practicând, totodată, diverse meserii.
În 1910, N.D. Cocea îi publică în ''Viaţa socială'' ''Rugă de seară'', precum şi câteva piese din ''Agate negre''. În acelaşi an, Tudor Arghezi revine în ţară şi începe colaborarea la ''Facla'', ''Viaţa Românească'', ''Rampa'' ş.a. cu versuri, pamflete, polemici. A condus, alături de Gala Galaction, revista ''Cronica'' (1915-1916).
În 1916, s-a căsătorit cu Paraschiva Burda, originară din Bucovina, cu care a avut doi copii: Domnica (Mitzura) şi Iosif (Baruţu).
Casa Memorială Tudor Arghezi-Mărţişor, Bucureşti, 1974.
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / AGERPRES FOTO
În timpul Primului Război Mondial a rămas în capitala ocupată de armata germană şi a publicat articole politice în ''Gazeta Bucureştilor'', colaborând, de asemenea, la publicaţiile ''Scena'' şi ''Renaşterea''. Ca urmare a articolelor în care se pronunţase în favoarea neutralităţii României în Primul Război Mondial, este condamnat în procesul intentat ziariştilor colaboraţionişti, din 1918, şi întemniţat la închisoarea Văcăreşti, fiind graţiat în 1919, prin intervenţia lui Nicolae Iorga.
Din 1922 până în 1924 a condus revista ''Cugetul românesc'', apoi ziarul ''Naţiunea'' (1923), unde a publicat ''Amintirile ierodiaconului Iosif''. Colaborează, totodată, la publicaţiile "Viaţa românească", "Adevărul literar şi artistic", "Rampa", "Contimporanul", ''Făclia'', ''Gândirea'', ''Clipa'', ''Clopotul'', ''Lumea'', ''Ramuri'', ''Viaţa literară'' ş.a.
În 1926, cumpără un teren pe dealul Mărţişorului, aproape de închisoarea Văcăreşti, unde începe să sădească pomi fructiferi şi viţă-de-vie şi unde va construi, pe parcursul mai multor ani, celebra casă ''Mărţişor'' (după planuri întocmite chiar de către poet), cu anexe şi o tipografie, unde Arghezi intenţiona să-şi publice întreaga operă. Se mută cu familia la ''Mărţişor'' în 1930.
La vârsta de 47 de ani, în 1927, Tudor Arghezi îşi publică primul volum de versuri, ''Cuvinte potrivite'' (Premiul Societăţii Scriitorilor din România, 1927). Apariţia acestuia, primit cu elogii de criticii din acea perioadă, a marcat consacrarea poetului, până atunci cunoscut mai mult în medii literare restrânse.
Un an mai târziu începe să editeze, într-o concepţie grafică originală, ''Bilete de papagal'' (1928-1929; 1930; 1937-1938; 1945), unde a lansat câţiva poeţi tineri de valoare. Debutul în proză are loc în 1929, când apare volumul ''Icoane de lemn''. În 1931, apare volumul ''Flori de mucigai'' (1931). Apar, în continuare, noi volume de proză: ''Cartea cu jucării'' (1931), ''Tablete din Ţara lui Kuty'' (1933), ''Cimitirul Buna-Vestire'' (1936) etc. A mai publicat volumele de versuri ''Cărticică de seară'' (1935) şi ''Hore'' (1939), precum şi ''ediţiile definitive'' de ''Versuri'' (1936; 1940; 1943). În 1934, i s-a acordat Premiul Naţional pentru Poezie, alături de George Bacovia.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a deţinut rubrica ''Bilete de papagal'' din ziarul ''Informaţia zilei'', unde a publicat, în septembrie 1943, celebrul pamflet ''Baroane!'', ''care lovea, abia voalat, în Manfred von Killinger, reprezentantul lui Hitler la Bucureşti'' (''Dicţionarul general al literaturii române''). Pentru publicarea acestui pamflet a fost arestat şi apoi internat în lagărul de la Târgu Jiu (1943-1944). În 1945 a fost distins, din nou, cu Premiul Naţional pentru Poezie. După 1945, a început o febrilă activitate publicistică la ''Adevărul'' (unde colaborează cu ''Tablete'', 1946-1947), ''Jurnalul de dimineaţă'' ş.a., iar în 1946 a fost distins cu Premiul Naţional pentru Literatură.
Devine ţinta unor atacuri în presa vremii, pornindu-se de la unele dintre articolele sale, precum şi de la poeziile din ''Una sută una poeme'' (1947), apoi opera sa literară este pusă sub interdicţie. Tipografia de la ''Mărţişor'' i-a fost confiscată în 1948, iar pentru familia poetului au urmat ani grei. În această perioadă, Tudor Arghezi a tradus din limba rusă (între altele, ''Suflete moarte'' de Gogol), iar din limba franceză - ''În floarea vieţii'' de Anatole France.
În 1954, îi apare volumul de versuri pentru copii ''Prisaca''. De acum vor fi reluate şi colaborările la principalele reviste literare şi în presa centrală.
Anul 1955 aduce semnele acceptării scriitorului de către oficialităţi (''Dicţionarul general al literaturii române''). Devine membru titular al Academiei Române la 2 iulie 1955, iar în 1957 este ales şi în Marea Adunare Naţională. Avea să fie sărbătorit ca poet naţional la împlinirea vârstei de 80, şi respectiv 85 de ani.
Scriitorul Tudor Arghezi (dr.) este decorat de Ion Gheorghe Maurer la împlinirea vârstei de 80 ani, Bucureşti, 20 mai 1960.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / AGERPRES FOTO/ARHIVĂ Â
O ediţie bibliografică ''Versuri'' este publicată în 1959, pentru ca un an mai târziu să apară volumul ''Tablete de cronicar'', iar în 1961 volumul "Cu bastonul prin Bucureşti". Din 1962 a început editarea integrală a operei sale, proiectată în 61 de volume. Ultimele plachete ale poetului au înmănuncheat stiluri inedite: ''Frunze'' (1961), ''Poeme noi'' (1963), ''Cadenţe'' (1964), ''Ritmuri'' (1966), ''Noaptea'' (1967).
Universitatea din Viena i-a acordat în 1965 Premiul ''Herder''. În acelaşi an a fost ales membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Litere.
Poetul a donat statului, în 1966, întreaga proprietate a ''Mărţişorului'', cu condiţia ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974, ''Mărţişorul'' a devenit Casă memorială patronată de Muzeul Literaturii Române. ''MĂRŢIŞORUL e patria literaturii mele. De acolo au ieşit CUVINTELE POTRIVITE şi toate scrierile adunate acuma într-o mulţime de volume, gândite la o masă dintr-o cameră mică pe care mi-o rezervasem pentru reverie... Pentru mine, Mărţişorul e un lucru de neuitat. Cred că acolo mi s-a plămădit cerneala şi mi-a înviat oarecum condeiul'', mărturisea Tudor Arghezi.
Lumea copilăriei şi deopotrivă lumea animalelor au ocupat un loc distinct în opera lui Arghezi (''Cartea cu jucării'', ''Cântec de adormit Mitzura'', ''Mărţişoare'', ''Prisaca'', ''Zdreanţă'', etc).
Tudor Arghezi a murit la 14 iulie 1967, la puţin timp după moartea soţiei sale Paraschiva (1966), fiind înmormântat, alături de aceasta, în grădina casei din ''Mărţişor''.
În anul 2000 a început editarea operei complete a scriitorului Tudor Arghezi în colecţia ''Opere fundamentale'', coordonată de Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă şi Editura Univers Enciclopedic, la care, se alătură, din 2003, Editura Academiei Române. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto - Elena Bălan, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Specificaţie foto din deschidere: Scriitorul Tudor Arghezi împreună cu soţia sa Paraschiva Arghezi, la ceremonia aniversării a 80 de ani de viaţă, Ateneul Român, Bucureşti, 1960.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Wangari Maathai, prima femeie din Africa laureată a Premiului Nobel pentru Pace
Wangari Maathai a fondat organizația de mediu Green Belt Movement (Mișcarea Centura Verde) în 1977 și a fost laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2004. A scris patru cărți: ''The Green Belt Movement'', ''Unbowed: A Memoir'', ''The Challenge for Africa'' și ''Replenishing the Earth''. ''N
FRAGMENT DE ISTORIE: 55 de ani de la semnarea de către președintele SUA a Legii Sănătății Publice privind Fumatul (1 aprilie)
La începutul anilor 1960, o comisie înființată de secretarul american al sănătății Luther L. Terry pentru studierea efectelor țigaretelor asupra sănătății a stabilit o legătură între fumat și boli. Drept răspuns, Congresul a aprobat Legea federală privind publicitatea și etichetarea țigaretelor (FCLAA) din 1965, cerând tuturor producătorilor de țigare
Târgul de ceasuri Watches and Wonders de la Geneva (1-7 aprilie)
În intervalul 1-7 aprilie 2025, are loc Salonul de orologerie Watches and Wonders de la Geneva, Elveția, unul dintre cele mai importante evenimente anuale dedicate pasionaților de ceasuri din întreaga lume. Locul de desfășurare este centrul de conferințe Palexpo, aflat în apropierea aeroportului Geneva Internațional. Timp de o
1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor
Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată în fiecare an la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Vechi
Barometrul statistic al lunii martie 2025
Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, potrivit unei analize publicate de Alpha Bank România. Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform
CITATUL ZILEI
''Mi-a luat o viață să descopăr care este generatorul ideii mele. Acesta este: favorizăm vizibilul, înnăscutul, personalul, povestitul și tangibilul; abstractul, îl disprețuim. Tot ce este bun (estetica, etica) și greșit (Păcălit de hazard) la noi pare să decurgă de aici.'' - Nassim Nicholas Taleb (''Păcălit de hazard: Rolul ascuns al noro
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 1 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Cuv Varsanufie de la Optina Greco-catolice Sf. cuv. Maria Egipteanca Romano-catolice Sf. Hugo, ep. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 aprilie
Este a 91-a zi a anului 2025. Au mai rămas 274 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 57 m și apune la 19 h 43 m. Luna răsare la 08 h 12 m și nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
CITATUL ZILEI
'Lirismul trebuie să fie în general rațional, dar în amănunte o leacă abătut de la rațiune.' - J. W. Goethe ('Dicționar de maxime comentat', ediția a II-a, Editura Științifică, 1971)
Sesiune plenară a Parlamentului European (31 martie - 3 aprilie)
Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 31 martie - 3 aprilie 2025. Vor avea loc discuții și vot pe teme precum evaluarea rezultatelor summitului UE din 20 martie, politicile externe, de apărare și de securitate ale UE în 2025, pregătirea UE pentru situații de criză, strategia Uniunii privind romii și combaterea d
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 31 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Mc. Veniamin diaconul Greco-catolice Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei Romano-catolice Sf. Beniamin, diacon m. Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 31 martie. Sfântu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 martie
Este a 90-a zi a anului 2025. Au mai rămas 275 de zile până la sfârșitul anului bisect. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 42 m. Luna răsare la 07 h 43 m și apune la 22 h 45 m. Berbec 21 martie - 20 aprilie. Al doilea decan (31 martie - 9 aprilie). AGERPRES/(Documentare - Daniela
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Eric Clapton
Muzicianul și chitaristul Eric Clapton s-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie. A început studiile la 'Kingston College of Art', dar nu le-a finalizat. Pasionat de muzică și de chitară, a început să cânte alături de numeroase trupe britanice, printre care Roosters și Yardbirds, la cea de-a doua cântând cu Jimmy P
30 martie - Ziua internațională zero deșeuri (ONU)
La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucr
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 30 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Duminica 4 din Post. Sf. cuv. Ioan Scărarul Romano-catolice Duminica a 4-a din Postul Mare Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.