Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 31 martie - 3 aprilie 2025. Vor avea loc discuții și vot pe teme precum evaluarea rezultatelor summitului UE din 20 martie, politicile externe, de apărare și de securitate ale UE în 2025, pregătirea UE pentru situații de criză, strategia Uniunii privind romii și combaterea discriminării, votul privind aprobarea românului Lucian Romașcanu în calitate de membru al Curții de Conturi Europene (CCE) etc., informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

La 1 aprilie, plenul PE va evalua rezultatele Consiliului European din 20 martie în cadrul unei dezbateri cu președinții Antonio Costa și Ursula von der Leyen. În cadrul reuniunii din 20 martie, liderii UE s-au axat pe modul în care UE poate continua să sprijine Kievul împotriva agresiunii Rusiei, cu participarea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Aceștia au discutat, de asemenea, despre modalitățile de consolidare a capabilităților de securitate și apărare ale UE și despre modalitățile de răspuns la situația din Orientul Mijlociu. Consiliul European a evaluat soluții de consolidare a competitivității UE, a avut un prim schimb de opinii cu privire la următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual - CFM) și a discutat despre migrație și multilateralism.

Tot la 1 aprilie, eurodeputații vor dezbate cu Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, două proiecte de raport care îndeamnă UE să investească mai mult în sectorul său de apărare, inclusiv pentru o creștere a sprijinului militar și politic pentru Ucraina. Deputații vor solicita UE să își extindă prezența în Orientul Mijlociu, să promoveze legături mai strânse cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune și să sprijine țările implicate în procesul de aderare în eforturile lor. Proiectele de text privind politica externă și de securitate comună a UE și politica de securitate și apărare comună a UE vor fi votate la 2 aprilie în plenul PE.

Comisia își va prezenta, la 1 aprilie, în plen, strategia de securitate internă și va dezbate cu deputații cele mai recente propuneri de îmbunătățire a pregătirii pentru situații de criză în UE. Ca răspuns la actualele amenințări la nivel mondial, UE dorește să îmbunătățească, într-o schiță de strategie, colectarea de informații pentru a construi o imagine cuprinzătoare a acestora, pentru a îmbunătăți pregătirea împotriva amenințărilor hibride, pe baza măsurilor deja anunțate privind protejarea infrastructurii submarine de cablu, precum și pentru a consolida măsurile împotriva infracțiunilor grave și a crimei organizate. În acest sens, comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a prezentat o schiță a strategiei în Comisia pentru libertăți civile a PE la 19 martie 2025. În cadrul unei dezbateri separate din aceeași zi, eurodeputații vor reacționa la strategia UE privind pregătirea Uniunii, prezentată de Comisie pe 26 martie. Aceasta conține o gamă largă de propuneri de intensificare a pregătirii UE în întreaga societate, inclusiv o mai bună coordonare a răspunsului la situații de criză, protejarea serviciilor esențiale, stocarea materialelor critice și îmbunătățirea cooperării civilo-militare, mai scrie https://www.europarl.europa.eu/.

La aceeași dată, plenul PE va vota asupra aprobării lui Lucian Romașcanu (PSD), nominalizat de Guvernul României, ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE). În 18 martie 2025, Comisia pentru control bugetar a votat în favoarea numirii lui Lucian Romașcanu. Noua numire are loc în condițiile în care mandatul actualului membru român al Curții de Conturi Europene, Viorel Ștefan, se încheie la 30 iunie 2025.

În 2 aprilie, eurodeputații vor discuta cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei despre discriminarea împotriva romilor și protecția drepturilor fundamentale. Pentru a marca Ziua Internațională a Romilor (8 aprilie), deputații vor evalua progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor în temeiul cadrului strategic al Comisiei și al Recomandării Consiliului din 2021. Deși reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa, romii se numără printre cei mai vulnerabili în fața încălcărilor drepturilor omului. Aceștia sunt afectați în mod disproporționat de atitudinile negative structurale față de romi, inclusiv de discriminare și segregare în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al asistenței medicale și al locuințelor.

Alte subiecte incluse pe ordinea de zi a sesiunii plenare a PE din 31 martie - 3 aprilie sunt: crimele de război comise de Rusia în Ucraina, pluralismul democratic, consolidarea integrității, transparența și politicile anticorupție în UE, drepturile omului și democrația: bilanțul politicii UE în 2024, busola culturală europeană, cea de-a 110-a aniversare a genocidului armean, protestele și reprimarea democrației în Turcia etc., conform https://www.europarl.europa.eu/.

***

Sesiunea plenară anterioară a PE a avut loc în intervalul 10-13 martie 2025. Între altele, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a solicitat UE să acționeze urgent și să își asigure propria securitate. Acest lucru va însemna, potrivit eurodeputaților, consolidarea relațiilor cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune și reducerea puternică a dependenței sale de țările din afara UE. Rezoluția afirmă că 'Europa se confruntă în prezent cu cea mai profundă amenințare militară la adresa integrității sale teritoriale de la sfârșitul Războiului Rece' și invită statele membre, partenerii internaționali și aliații NATO să ridice toate restricțiile privind utilizarea sistemelor de arme occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

În aceeași sesiune, eurodeputații au aprobat un acord provizoriu la care au ajuns negociatorii Parlamentului și ai Consiliului pe 19 februarie 2025 cu privire la Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova. Prin granturi și împrumuturi cu dobândă scăzută, în valoare de 1,9 miliarde euro, mecanismul urmărește să ajute Republica Moldova să facă față provocărilor majore cu care se confruntă, în special impactului profund al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității, economiei și populației țării. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să consolideze reziliența Republicii Moldova împotriva atacurilor hibride și a ingerințelor Rusiei care vizează procesele și instituțiile sale democratice.

***

Parlamentul European se reunește în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din ședințele plenare este consacrată în special dezbaterilor și votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform și consultarea) sau la rezoluții, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputații întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de 'text legislativ' prezentată de Comisia Europeană, singura instituție care are drept de inițiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport și poate să îl modifice. Practic, Parlamentul își exprimă poziția prin revizuirea și adoptarea în ședință plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcție de tipul de procedură și de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi și ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competența lor și pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluție, acestea trebuie să obțină aprobarea Conferinței președinților, organism al PE care se ocupă de organizarea activității Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Lăzăroiu)