Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, potrivit unei analize publicate de Alpha Bank România. Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform INS. UE a reprezentat 14,7% din PIB-ul global, ocupând locul trei după China și Statele Unite în 2023. România înregistrează un deficit de apă încă din 2022, potrivit Indicelui de exploatare a apei plus, calculat de Eurostat. ''Speranța de viață în UE atinge 81,4 ani, depășind nivelul pre-COVID'', dar datele Eurostat arată și o ''scădere record a numărului de copii născuți în UE în 2023''.


Productivitatea în România, măsurată ca valoarea adăugată brută pe oră lucrată, față de media UE, a crescut de la 26% în 2008 (7,7 euro pe oră față de 29,5 euro pe oră) la 44% în 2024 (20 euro pe oră față de 46 euro pe oră), femeile având o contribuție remarcabilă, arată o analiză publicată în Buletinul lunar al Alpha Bank România - Macroeconomia 'En detail'.

Serviciile intensive în cunoaștere au devenit cele mai productive ramuri din economie fiind, însă, sub productivitatea din Cehia (29 euro pe oră), dar depășind productivitatea din Polonia și Ungaria (17 euro pe oră). Serviciile neintensive în cunoaștere sunt pe locul doi ca productivitate, cu 17 euro pe oră, fiind apropiată de productivitatea din Ungaria (18 euro pe oră) și Polonia (16 euro pe oră), dar depășită de productivitatea din Cehia (30 euro pe oră). Productivitatea din industria prelucrătoare, atât din ramurile cu tehnologie înaltă (13 euro pe oră), cât și din ramurile cu tehnologie scăzută (14 euro pe oră), este cea mai redusă din regiune.

Potrivit documentului, în 2023, 43% din populația ocupată (3,3 milioane) este reprezentată de femei. Ponderea este similară celei din Cehia și Polonia (44%), dar mai redusă decât în Ungaria (47%). În România, deși în scădere față de 2008, o pondere încă ridicată a populației ocupate feminine, de 14%, lucrează în industria prelucrătoare cu tehnologie joasă, față de 11% în Cehia și 9% în Ungaria și Polonia. Ponderea populației feminine în populația ocupată în acest sector este de 46%, față de 24% în Polonia, 32% în Cehia și 37% în Ungaria.

***

Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, potrivit datelor prelucrate de Institutul Național de Statistică (INS) și publicate la 31 martie 2025.

Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România activează în domeniul comerțului.

În România, în anul 2023, 29,9% din numărul total de salariați din întreprinderile active și-au desfășurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaționale controlate din străinătate. Totodată, 22% din numărul total de salariați activau în grupurile de întreprinderi multinaționale controlate din primele 10 țări.

În funcție de ponderea numărului de salariați, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (18,9%), pe locul doi sunt cele controlate din Franța (10,8%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (9,2%), potrivit comunicatului publicat pe https://insse.ro/.

***

La 26 martie, Eurostat a publicat ediția din 2025 a raportului ''Key figures on the EU in the world'' (Cifrele cheie ale UE în lume). Analizând datele Eurostat cu alte surse internaționale, această publicație oferă un portret statistic cuprinzător al rolului UE pe scena mondială.

Potrivit raportului, cu 448 de milioane de locuitori, UE reprezenta 5,5% din populația globală în 2023. În plus, UE a reprezentat 14,7% din PIB-ul global, ocupând locul trei după China și Statele Unite. Pe de altă parte, datele analizate în privința poluării au arătat că UE a cumulat o cotă de 6,7% din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii în 2022, arată https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

Conform analizei ''Comerțul cu mărfuri cu Statele Unite în 2024'', UE a exportat mărfuri în valoare de 531,6 miliarde de euro și a importat de 333,4 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro. Comparativ cu 2023, exporturile au crescut cu 5,5%, în timp ce importurile au scăzut cu 4%.

Analizând defalcarea conform diviziilor Standard International Trade Classification (SITC), primele 5 divizii de export în 2024 au reprezentat jumătate (49,5%) din toate exporturile către Statele Unite. Acestea au fost reprezentate de: produse medicinale și farmaceutice (22,5%), vehicule rutiere (9,6%), mașini și echipamente industriale generale (6,4%), mașini electrice, aparate și piese electrice (6,0%) și mașini specializate pentru anumite industrii (5,0%).

În mod similar, pentru importuri, primele 5 divizii au reprezentat 50,4% din totalul mărfurilor importate. Acestea au fost: petrol, produse petroliere și materiale conexe (16,1%), produse medicinale și farmaceutice (13,8%), mașini și echipamente pentru generarea energiei (9,2%), gaze naturale și manufacturate (5,8%) și alte echipamente de transport (5,5%), conform datelor publicate la 11 martie 2025.

***

''Scădere record a numărului de copii născuți în UE în 2023'' - arată datele Eurostat, publicate pe 7 martie 2025.

În 2023, în UE s-au născut 3,67 milioane de copii, o scădere de 5,4% față de cele 3,88 milioane din 2022. Acesta este cel mai mare declin anual înregistrat din 1961.

Rata totală de fertilitate în 2023 a fost de 1,38 născuți vii per femeie în UE, în scădere de la 1,46 în 2022. În 2023, Bulgaria a avut cea mai mare rată totală de fertilitate din UE (1,81 născuți vii per femeie), urmată de Franța (1,66), Ungaria (1,55) și România (1,54).

Cele mai scăzute rate de fertilitate s-au înregistrat în Malta (1,06), Spania (1,12) și Lituania (1,18), conformhttps://ec.europa.eu/eurostat/.

***

''Speranța de viață în UE atinge 81,4 ani, depășind nivelul pre-COVID'', arată datele publicate de Eurostat la 14 martie 2025.

În 2023, speranța de viață la naștere în UE a fost de 81,4 ani, marcând o creștere de 0,8 ani față de 2022. După ce a scăzut în 2020 și 2021 din cauza pandemiei de COVID-19, speranța de viață a atins valori mai mari decât în 2019. Aceasta a fost și cea mai mare valoare totală înregistrată din 2002, reflectând o creștere totală de 3,8 ani.

Regiunea UE cu cea mai mare speranță de viață la naștere a fost regiunea spaniolă Comunidad de Madrid (86,1 ani), urmată de Provincia Autonoma di Trento în Italia (85,1 ani), Aland în Finlanda (85,1 ani), Comunidad Foral de Navarra în Spania și Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen în Italia (ambele 85,0 ani).

În schimb, dintre cele 5 regiuni UE cu cea mai scăzută speranță de viață la naștere, trei au fost în Bulgaria: Severozapaden (73,9 ani), Severen tsentralen (75,2 ani) și Yugoiztochen (75,1 ani). Celelalte au fost Erszak-Magyarorszag în Ungaria (74,9 ani) și Mayotte în Franța (74,9 ani). România a înregistrat valorile cele mai mari în regiunile București - Ilfov (77,6), Sud-Vest Oltenia și Centru (ambele 77), potrivit hărții 'Life expectancy at birth, 2023', publicată pe https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

Un procent de 47,4% din electricitatea netă generată în UE a provenit, anul trecut, din surse de energie regenerabilă, o creștere de 2,6 puncte procentuale (pp) față de 2023, arată datele publicate, la 19 martie, de Oficiul European de Statistică.

În rândul statelor membre UE, cele mai ridicate ponderi ale regenerabilelor în producția netă de electricitate, între 60% și 80%, s-au înregistrat în Danemarca (în special energie eoliană), Portugalia (în special energie eoliană și hidroelectrică), Croația (în special energie hidroelectrică), Austria, Letonia, Lituania, Suedia și Estonia. Urmează grupul țărilor cu ponderi între 50% și 60%: Germania, Spania, Finlanda, Țările de Jos, Grecia, Luxemburg și România.

Cea mai redusă pondere s-a înregistrat în Malta (15,1%), Cehia (17,5%) și Cipru (24,1%).

Anul trecut, energia eoliană și energia hidro au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din totalul producției de electricitate din surse regenerabile (39,1% și, respectiv, 29,9%). Restul de o treime a provenit de la energia solară (22,4%), alte surse de energie regenerabilă (8,1%) și doar 0,5% din energie geotermală, conform sursei citate.

***

''Este apa insuficientă în UE?'' este întrebarea lansată de Eurostat în urma rezultatelor privind seceta în 2022.

Cu temperaturi în creștere în fiecare an, secetă din ce în ce mai frecventă și o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă, problemele legate de exploatarea și deficitul de apă devin din ce în ce mai importante.

Indicele de exploatare a apei plus (Water Exploitation Index plus - WEI+) ajută la înțelegerea nivelului de deficit de apă prin măsurarea consumului total de apă ca procent din resursele regenerabile de apă dulce disponibile pentru un anumit teritoriu și perioadă. Valorile de peste 20% sunt în general considerate un semn al deficitului de apă, iar valorile mai mari de 40% indică deficit sever de apă.

În 2022, indicele WEI+ în UE a fost de 5,8%, indicând o creștere de 0,9 puncte procentuale (pp) față de 2000. A fost cea mai mare valoare de când a început această colectare de date, în 2000.

Dintre țările UE, Cipru a înregistrat un indice de 71%, ceea ce indică o utilizare nesustenabilă a resurselor de apă dulce. În 2000, WEI+ în această țară UE era deja de 59,5%.

Malta și România au avut valori de 34,1% și 21% în 2022. Grecia, Portugalia și Spania cu 13,8%, 10,1% și, respectiv, 8,8%, au fost sub pragul de 20%, dar totuși deasupra majorității țărilor UE. În plus, diferențele regionale și severitatea deficitului de apă în lunile de vară nu sunt vizibile în aceste valori medii naționale anuale. În special în sudul Europei, deficitul de apă poate fi o problemă gravă primăvara și vara, agravată de presiunea mare asupra resurselor de apă din cauza nevoilor agricole, aprovizionării publice cu apă și turismului, notează analiza publicată la 21 martie pe https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

''Costurile orare ale forței de muncă în UE au variat între 11 euro și 55 de euro în 2024'', arată datele publicate la 28 martie de Oficiul European de Statistică.

În 2024, costurile medii orare cu forța de muncă în întreaga economie au fost estimate la 33,5 euro în UE și 37,3 euro în Zona Euro, în creștere față de 31,9 euro și, respectiv, 35,7 euro în 2023.

Costurile orare medii cu forța de muncă arată diferențe semnificative între țările UE, cele mai mici costuri orare cu forța de muncă fiind înregistrate în Bulgaria (10,6 EUR), România (12,5 EUR) și Ungaria (14,1 EUR), în timp ce cele mai mari sunt în Luxemburg (55,2 EUR), Danemarca (50,1 EUR) și Belgia (48,2 EUR).

Costurile medii orare cu forța de muncă în industrie au fost de 33,9 euro în UE și 39,8 euro în zona euro. În construcții, acestea au fost de 30,0 euro și, respectiv, 33,4 euro. În servicii, costurile orare cu forța de muncă au variat între 33,3 euro în UE și 36,4 EUR în zona euro. În economia preponderent non-business (excluzând administrația publică), acestea au fost de 34,2 euro, respectiv 37,5 euro.

Cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și costurile nesalariale (de exemplu, contribuțiile sociale ale angajatorilor). Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forța de muncă pentru întreaga economie a fost de 24,7% în UE și de 25,5% în Zona Euro. Cele mai mici ponderi ale costurilor non-salariale din UE au fost înregistrate în România (4,8%), Lituania (5,4%) și Malta (5,8%) și cele mai mari în Franța (32,2%) și Suedia (31,6%), conform datelor publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

UE a primit 4,3 milioane de imigranți în 2023, conform datelor prelucrate de Eurostat și publicate la 28 martie 2025. Această cifră nu include solicitanții de azil și/sau refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară pentru unele țări. În plus, 1,5 milioane de persoane au migrat între țările UE. Comparativ cu 2022, numărul persoanelor care au imigrat în UE a scăzut cu 17,9%, de la 5,3 milioane, în timp ce numărul persoanelor care migrează între țările UE a rămas stabil la 1,5 milioane.

În total, media estimată este de 10 imigranți din țări din afara UE la 1.000 de rezidenți în UE, în 2023. În raport cu dimensiunea populației rezidente, Malta a înregistrat cea mai mare rată a imigrației din țările UE și din afara UE în 2023 (76 de imigranți la 1.000 de rezidenți), urmată de Cipru (43) și Luxemburg (40). În schimb, Slovacia a înregistrat cea mai scăzută rată a imigrației, cu 1 imigrant la 1.000 de rezidenți, urmată de Franța (6) și Italia (7).

În aproape toate țările UE, numărul total de imigranți din afara UE, în 2023, a fost mai mare decât numărul de imigranți din alte țări UE. Singurele excepții au fost Luxemburg (cu 85,7% dintre imigranți din alte țări UE) și Slovacia (57,5%).

Cele mai mari proporții de imigranți din țări din afara UE au fost înregistrate în Cehia (89,2%), Lituania (88,9%) și Irlanda (87,2%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)