DOCUMENTAR: Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone
La 1 aprilie este comemorată Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
Camera Deputaţilor a adoptat la 12 aprilie 2011 propunerea legislativă pentru instituirea acestei zile naţionale. Actul normativ prevede ca pe data de 1 aprilie să se organizeze comemorări oficiale şi alte activităţi menite să cinstească memoria românilor care au căzut victime masacrelor, deportărilor şi foametei din cauza regimului totalitar sovietic, în nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. Potrivit expunerii de motive, în urma aplicării Pactului Ribbentrop-Molotov, în perioada iunie 1940 - martie 1953, în Basarabia şi nordul Bucovinei au avut loc mai multe acţiuni de represiune îndreptate împotriva populaţiei române din aceste ţinuturi.
Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa au fost primele teritorii pierdute de România în anul 1940, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial. La 23 august 1939 fusese semnat, la Moscova, Pactul de neagresiune sovieto-german (Pactul Ribbentrop-Molotov), iar printr-un protocol adiţional secret Germania şi URSS îşi împărţeau sferele de influenţă. În articolul 3 al acestuia se arăta că ''în privinţa Europei de Sud-Est partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii''.
La 26 iunie 1940, printr-o notă ultimativă, guvernul URSS a cerut României cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei în termen de 48 de ore. Un al doilea ultimatum sovietic (27/28 iunie) cerea evacuarea administraţiei şi armatei române din Basarabia şi nordul Bucovinei în doar patru zile, iar răspunsul guvernului român la 28 iunie a fost că ''pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic''.
În urma ocupării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa de către autorităţile sovietice, populaţia românească din aceste teritorii a fost supusă unui regim de represiune şi deportări. Politica opresivă impusă de sovietici a determinat un adevărat proces migraţionist şi transferuri masive de populaţie, soldate cu importante pierderi de vieţi omeneşti.
La 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă (în apropiere de graniţa cu România), în care şi-au pierdut viaţa, după cum spun martorii locali, aproximativ 3.000 de români bucovineni. Oamenii aflaseră, de la agitatori ai serviciilor speciale sovietice, care au cutreierat satele pe Valea Siretului timp de câteva săptămâni, că în ziua de 1 aprilie se va deschide graniţa şi astfel se vor putea refugia în România.
Cele aproximativ 3.000 de persoane din mai multe sate de pe Valea Siretului au format o coloană paşnică şi s-au îndreptat, la 1 aprilie 1941, spre graniţa cu România, purtând un steag alb cu însemne religioase, icoane, prapuri şi cruci din cetină. Când s-au apropiat de punctul de graniţă Fântâna Albă, în locul numit Varniţa, grănicerii sovietici au deschis focul şi au tras în plin în ei. Bătrâni, copii, femei au fost seceraţi cu rafale de mitraliere, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi.
Tragicul episod este consemnat în volumul ''Istoria României în date'' coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003), în care se arată că la 1 aprilie 1941 câteva mii de români bucovineni, care voiau să se stabilească în România, ''fiind stimulaţi dacă nu chiar instigaţi de autorităţile sovietice'', ajungând la Fântâna Albă (punct de hotar cu România), au fost seceraţi pe loc de mitraliere. Ulterior, aproximativ 40.000 de români bucovineni, dintr-o populaţie de 200.000 de oameni, au fost deportaţi sau ucişi, potrivit sursei citate.
O relatare a evenimentelor a fost făcută de unul dintre puţinii supravieţuitori, profesorul Gheorghe Mihailiuc (1925-2005), în cartea sa "Dincolo de cuvintele rostite", publicată în 2004, la Editura Vivacitas din Hliboca. Acesta descrie ce s-a întâmplat la Fântâna Albă pe 1 aprilie 1941 ca pe un "masacru", un "genocid" şi un "măcel".
În anul 1941 au mai avut loc şi alte operaţiuni de arestare şi deportare. Astfel, la 10 iunie 1941, 13.000 de români basarabeni au fost ridicaţi de autorităţile sovietice de la căminele lor şi deportaţi în Siberia (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a fost organizată o amplă operaţiune de arestare şi deportare, fiind vizate mii de persoane din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei.
În cartea ''Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia'', de Aniţa Nandriş-Cudla (publicată la Editura Humanitas în 1991 şi reeditată în 2006), sunt redate amintirile unei ţărănci românce din comuna Mahala (nordul Bucovinei) care, în noaptea zilei de 13 iunie 1941, a fost ridicată din casa sa de ofiţeri NKVD şi deportată împreună cu cei trei copii ai săi în Siberia. În prefaţa ediţiei a doua a cărţii, semnată de Gheorghe Nandriş, se arată: ''Amploarea genocidului este greu de imaginat. Iată cum, dintr-o singură comună - Mahala - într-o singură noapte - 6 spre 7 februarie 1941 - au fost împuşcaţi de grănicerii ruşi, lângă satul Lunca (nu departe de Herţa) peste 300 de tineri ţărani. Într-o singură noapte - 12 spre 13 iunie 1941 - din aceeaşi comună au fost deportate, pentru exterminare în Siberia, 602 persoane. Puţine dintre acestea s-au mai întors (...).''
Începând din martie 1944, când Armata Roşie a ocupat din nou nordul Bucovinei şi Basarabia, a fost instituit din nou regimul de teroare şi represiune la adresa populaţiei de aici. Foametea din anii 1946-1947, care a urmat după reocuparea Basarabiei, a fost generată de un complex de factori, precum seceta din vara anului 1946, dar a fost determinată în principal de golirea gospodăriilor şi hambarelor de produsele alimentare şi grâne ale populaţiei de către autorităţile sovietice. Procesul de colectare a cotelor de cereale de la populaţie s-a desfăşurat anevoios, iar cei care s-au opus au fost judecaţi şi deportaţi. Un nou val de deportări din Basarabia a avut loc în 1949.
***
La 1 aprilie 2011, la împlinirea a 70 de ani de la tragicul eveniment de la Fântâna Albă, a avut loc ceremonia de sfinţire a unei troiţei închinate memoriei victimelor masacrului de la Fântâna Albă, în incinta Mănăstirii Putna.
La 27 martie 2014, la Institutul Cultural Român a fost proiectat documentarul "Masacrul de la Fântâna Albă - 1 aprilie 1941", semnat de Lucia Hossu Longin.
La 31 martie 2017, la Universitatea din Cernăuţi a avut loc o dezbatere pe marginea masacrului de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă, evenimentul fiind organizat de Centrul de Studii Româneşti, Asociaţia Convergenţe Europene din Bucureşti, Institutul pentru Democratizare şi Dezvoltare din Cernăuţi, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi. Profesori universitari, cercetători, urmaşi ai victimelor dar şi oameni politici au vorbit despre contextul istoric în care a avut loc tragedia de la Fântâna Albă.
Victimele masacrului de la Fântâna Albă au fost comemorate din nou, la 1 aprilie 2017, la Memorialul din pădurea Varniţa, în cadrul unui eveniment organizat de comunitatea românească din Bucovina de Nord. Cu acest prilej, stareţul mănăstirii Putna, părintele Melchisedec, a oficiat o slujbă de pomenire împreună cu un numeros sobor de preoţi.
La 2 iulie 2018, cu prilejul manifestărilor dedicate sărbătorii Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului - "Fântâna Albă".
În 2019 Institutul Cultural Român (ICR) a iniţiat proiectul "Masacrele inocenţilor", în memoria românilor ucişi la Fântâna Albă şi în alte zone. Astfel, la 12 aprilie 2019, ICR, prin Compartimentul Comunităţi Istorice, a organizat o prelegere în Amfiteatrul "Nicolae Iorga" al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi vernisajul, în Sala Papirus a Bibliotecii Naţionale, a unei expoziţii (12- 26 aprilie 2019) cu panouri informative referitoare la tragicele evenimente desfăşurate după anexarea Basarabiei, Bucovinei şi a Ţinutului Herţa. Evenimentele au fost organizate de ICR, în parteneriat cu Institutul "Fraţii Golescu", Biblioteca Naţională a României şi Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Într-un comunicat de presă din 10 aprilie 2019, ICR amintea că subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii '90, fiind interzisă chiar şi comemorarea lui în spaţiul sovietic, precum şi faptul că din anul 2000 autorităţile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru victimele masacrului. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Explicaţie foto: Vernisajul expoziiţiei 'Masacrele inocenţilor', în cadrul proiectului derulat de ICR în memoria românilor ucişi la Fântâna Albă de către trupele sovietice
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regele fotbalului românesc, Gheorghe Hagi, împlinește 60 de ani
Supranumit 'Regele fotbalului românesc'' și ''Maradona din Carpați'', fostul mare fotbalist român Gheorghe Hagi s-a născut la 5 februarie 1965, în comuna Săcele, județul Constanța, potrivit 'Enciclopediei educației fizice și sportului din România' (Ed. Măiastra, București, 2015, Vol. VI). Descoperit d
TechChill, cel mai mare eveniment tehnologic baltic pentru start-up, la Riga (5-7 februarie)
TechChill, cel mai mare eveniment tehnologic din țările baltice, se desfășoară în perioada 5-7 februarie 2025, la Riga, adunând laolaltă investitori locali și internaționali, fondatori și jucători importanți din ecosistemul tehnologic, potrivit https://www.techchill.co/. Evenimentul dedicat te
DOCUMENTAR: 35 de ani de la reînființarea Muzeului Național al Țăranului Român (5 februarie)
Data de 5 februarie 1990 reprezintă ziua în care Muzeul Național al Țăranului Român a fost reînființat, la inițiativa ministrului Culturii de atunci, Andrei Pleșu, arată muzeultaranuluiroman.ro. Istoria Muzeului Național al Țăranului Român începe înainte de î
CITATUL ZILEI
'Din milă față de năpăstuit nu trebuie să cădem, aici pe pământ, în altă eroare. Scriptura a prevăzut acest pericol și ne povățuiește să nu apărăm pe cel slab contra celui drept.' - Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia); 'Jurnalul fericirii', Editura Mănăstirii Rohia, 2005.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 februarie
Ortodoxe Sf. Mc. Agata și Teodula Greco-catolice Sf. m. Agata Romano-catolice Sf. Agata, fc. m. Sfintele Mucenice Agata și Teodula sunt pomenite în calendarul creștin ortodox în ziua de 5 februarie. Sfânta Agata s-a năs
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 februarie
Este a 36-a zi a anului 2025. Mai sunt 329 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 30 m și apune la 17 h 29 m. Luna apune la 01 h 03 m și răsare 10 h 41 m. Luna la Primul Pătrar 10 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Interpreta australiană Natalie Imbruglia
Interpreta australiană Natalie Jane Imbruglia s-a născut la 4 februarie 1975, la Sydney, potrivit www.imdb.com. A început să practice dansul la o vârstă fragedă, în cadrul unei academii specializate. A debutat în industria de divertisment, în spoturi comerciale, iar
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la conferința de la Ialta (4 februarie 1945)
Terminarea războiului în Pacific în cel de-Al Doilea Război Mondial, organizarea postbelică a lumii în materie de pace și securitate sub frâiele unei organizații internaționale, premisele cadrului de conducere guvernamental la nivelul Europei eliberate, situația guvernelor din Balcani, Europa Centrală și de Sud, ampla chestiune a Germaniei, dar și pro
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Înființarea Patriarhiei
Discuțiile purtate în vederea unificării bisericești au mers paralel cu propunerile făcute pentru înființarea Patriarhiei. Astfel, încă din anul 1919 s-au făcut o serie de propuneri în acest sens. Acest lucru se impunea acum, mai mult ca oricând, deoarece după 1918 crescuse mult prestigiul României, care, prin jertfe de s&ac
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinți Români (4 februarie)
Biserica Ortodoxă Română va sărbători, în data de 4 februarie 2025, o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie, zi care va coincide și cu proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinți Români de către Patriarhul României înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod. Ulterior, proclamarea locală a fiecărui sfânt va avea lo
Cyber AI Expo 2025 la Paris (4 februarie 2025)
La 4 februarie 2025, are loc prima ediție a Cyber-IA Expo, la Palatul Congreselor, din Paris, un program inedit dedicat securității cibernetice, acest eveniment este parte a unei întregi serii de manifestări care precede Summitul pentru Acțiune privind Inteligența Artificială din 10-11 februarie 2025, conform https://ia-c
4 februarie - Ziua internațională a fraternității umane (ONU)
Ziua internațională a fraternității umane este marcată de ONU, anual, la 4 februarie. În mesajul prilejuit de marcarea Zilei internaționale a fraternității umane din anul 2025, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, subliniază importanța promovării toleranței culturale și religioase, a bunei înțelegeri și a dialogului interconfesional.
4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului
Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată la 4 februarie și este coordonată de Uniunea pentru Controlul Internațional al Cancerului (Union for International Cancer Control - UICC). Prin catalizarea acțiunilor personale, colective și guvernamentale, lucrăm împreună pentru a reimagina o lume în care milioane de decese cauzate de cancer sunt pre
CITATUL ZILEI
'La închisoare, înspre amurg, am aflat ce-i aia bunătatea, buna cuviință, eroismul, demnitatea. Vorbe mari! Vorbe goale! Vorbe mari și goale pentru șmecheri și pentru turnători: vorbe mari și de mare folos și pline de înțeles când le simți răcoarea în iezerul de foc și le poți gusta farmecul experimental.' - Nicolae Steinhardt (Monahul N
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 februarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Sfințit Mc. Avramie Greco-catolice Sf. cuv. Isidor Pelusiotul. Romano-catolice Sf. Gilbert, pr. Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 4 februari