Casa Memorială ''Liviu Rebreanu'' de la Prislop este cea în care ctitorul romanului românesc modern, Liviu Rebreanu (1885-1944), şi-a petrecut o parte din anii tinereţii, ani decisivi pentru cariera sa literară, potrivit www.casememoriale.ro.

Aflată în judeţul Bistriţa Năsăud, în fosta localitate Prislop (astăzi Liviu Rebreanu), la 5 km de Năsăud şi 18 km de Bistriţa, este o casă ţărănească, specifică zonei, reconstituită pe locul casei părinteşti a scriitorului, aşa cum arată şi www.complexulmuzealbn.ro. A fost ridicată în 1957, cu sprijinul localnicilor şi contribuţia soţiei şi fiicei scriitorului, respectându-se planul celei vechi. În prezent găzduieşte Muzeul memorial ce poartă numele scriitorului.

În cele trei încăperi ale casei sunt expuse de la obiecte personale ce au aparţinut scriitorului, la mobilier, fotografii de familie şi ediţii din opera prozatorului apărute în ţară şi în străinătate. Prima încăpere care a fost şi bucătăria familiei Rebreanu şi din care a rămas doar cuptorul, expune obiecte legate de începuturile activităţii sale de scriitor şi dramaturg: reviste, manuale, multe documente, fotografii, numeroase citate despre scriitor şi opera sa.

În cea de-a doua, exponatele introduc în lumea romanelor lui Liviu Rebreanu. Pot fi admirate printre altele costumele purtate de Ion din romanul cu acelaşi nume şi de Ana, nevasta lui Ion. Deşi romanul este în cea mai mare parte ficţiune, personajele sunt reale. Ion a murit în 1935, iar Ana, în 1973, la vârsta de 84 de ani, mormintele regăsindu-se în cimitirul din apropierea bisericii din Prislop. Mai pot fi admirate obiecte personale ale lui Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa din romanul "Pădurea spânzuraţilor", fotografii, scrisori, sentinţa de condamnare la moarte în original, sau bucăţi din spânzurătoare. De asemenea sunt expuse obiecte referitoare la romanul "Răscoala", păstrându-se o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea mişcării din 1907, cu adnotări asupra desfăşurării ei.

A treia încăpere prezintă obiecte şi piese de mobilier care au aparţinut lui Liviu Rebreanu, printre care: biroul de lucru, la care acesta şi-a petrecut momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea; un dulap, o oglindă, o canapea cu perne ornamentale, o masă cu patru scaune.

Pe pereţii casei memoriale sunt expuse multe tablouri de familie, iar în curtea acesteia se regăseşte bustul lui Liviu Rebreanu, realizat în bronz de sculptorul Romulus Ladea.

Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române, s-a născut în satul Târlişua de la poalele Munţilor Ţibleşului. După patru ani, familia lui s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someşului. A fost primul dintre cei 14 copii ai familiei învăţătorului Vasile Rebreanu. Viaţa l-a purtat prin mai multe oraşe ale ţării, inclusiv în Capitală unde a condus Teatrul Naţional şi Direcţia Educaţiei Poporului, chiar dacă pentru perioade scurte de timp. A fost sublocotenent în armata austro-ungară, funcţionar în cadrul unei primării din Bistriţa-Năsăud, gazetar, dar şi ajutor de notar. Cele mai reprezentative romane ale sale sunt ''Ion'', ''Răscoala'', ''Pădurea spânzuraţilor'', ''Gorila'', ''Ciuleandra'', ''Jar'', ''Amândoi''. A murit în localitatea Valea Mare de lângă Piteşti, judeţul Argeş. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)