logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

O PERSONALITATE PE ZI: Sociologul, filosoful şi esteticianul Dimitrie Gusti

Imagine din galeria Agerpres

Unul dintre cei mai importanţi savanţi români, întemeietor al şcolii sociologice (monografice) de la Bucureşti, Dimitrie Gusti a conceput sociologia ca o "ştiinţă a naţiunii".

S-a născut la 13 februarie 1880, la Iaşi. A făcut studii liceale şi universitare (Facultatea de Litere, 1898-1899) la Iaşi; şi-a continuat pregătirea la Berlin (1899-1900) şi Leipzig (1900-1904), unde a audiat cursuri de filosofie.

În 1904 şi-a luat doctoratul la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig cu teza "Egoism şi altruism. Motivaţia sociologică a voinţei practice". În 1905 s-a înscris la Universitatea din Berlin, pentru a studia sociologia, dreptul şi economia politică; în perioada 1909 şi 1910 a studiat sociologia la Paris.

A fost numit profesor de istoria filosofiei antice, etică şi sociologie la Universitatea din Iaşi în 1910, unde a pus bazele învăţământului sociologic modern. La Iaşi, în 1911, a înfiinţat Seminarul de Sociologie şi Etică.

În 1920 a fost transferat la Catedra de Sociologie, Etică, Politică şi Estetică a Facultăţii de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti. S-a preocupat de evoluţia învăţământului sociologic şi etic din şcolile secundare, fiind fondator al şcolii sociologice bucureştene.

A fundamentat metoda de cercetare, numită monografică, iniţiind şi îndrumând activitatea de cercetare monografică a satelor româneşti. A fost ministru al Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor (1932, 1932-1933, 1933).

Dimitrie Gusti a reuşit, prin legea serviciului social (1939), să legifereze pentru prima oară în lume cercetarea sociologică, îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială.

A fondat şi a condus Asociaţia pentru Ştiinţa şi Reforma Socială (1919-1921), Institutul Social-Român (1921-1939, 1944-1948), Institutul de Ştiinţe Sociale al României (1939-1944), Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (1947-1948).

A conceput ideea "muzeului sociologic", pe temeiul căruia, în 1939, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele Muzeului Satului din Bucureşti.

A militat pentru înfiinţarea de cămine culturale la sate şi şcoli superioare ţărăneşti pe regiuni. A fondat şi a condus revistele "Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială" (1919-1943) şi "Sociologia Românească" (1936-1944).

A iniţiat chestionarele sociologice, făcând astfel de cercetări în comunele Goicea Mare, Comova etc.

Este autorul unui mare număr de lucrări ştiinţifice, între care: "Egoismus und Altmismus" (1904); "Introducere în cursul de istoria filosofiei greceşti" (1910); "Sociologia războiului" (1915); "Realitate, ştiinţă şi reformă socială. Câteva indicaţiuni asupra metodei" (1919); "Individ, societate, stat" (1923); "Cosmologia elenă" (1929); "Sociologia monografică, ştiinţă a realizării sociale" (1934); "Sociologia militans. Introducere în sociologia politică" (1935); "Cunoaşterea sociologică şi acţiunea culturală. însemnătatea lor pentru viaţa naţională şi de stat" (1936); "Temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice" (1937); "Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii" (1939); "Ştiinţa naţiunii" (2 voi, 1939); "Problema sociologiei" (1940); "Îndrumări pentru monografiile sociologice" (1940); "La Science sociologie, d'ethique et de politique" (1941); "La Science de la realite sociale" (1941); "La sociologie des unites sociales" (1943) ş.a.

A coordonat monumentala "Enciclopedia României" (4 vol., 1938-1943). A murit la 30 octombrie 1955, la Bucureşti.

***

 

Sursa foto: (c) Arhivele Naționale ale României

Inaugurarea Muzeului Satului (actual Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"), în prezenţa regelui Carol al II-lea - 1936



Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense şi susţinute, teoretice şi de teren, a unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, potrivit istoricului Muzeului Naţional al Satului din Bucureşti (https://muzeul-satului.ro/).

Ca şef al catedrei de sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Dimitrie Gusti organizează între 1925-1935, cu specialişti din diverse domenii (sociologi, etnografi, folclorişti, geografi, statisticieni, medici) şi cu studenţii săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un număr destul de mare de sate (Fundu Moldovei, judeţul Suceava, Nereju, judeţul Vrancea, Drăguş, judeţul Braşov, Dragomireşti, judeţul Maramureş, Clopotiva, judeţul Hunedoara, Runcu, judeţul Gorj, Ruşeţu, judeţul Buzău etc.).

"Pe baza acestor experienţe, a unei munci asidue de concepţie şi a sprijinului moral şi material al Fundaţiei Regale "Principele Carol", din martie 1936, în numai două luni, s-a putut clădi o operă muzeografică de excepţie. În acest scurt interval de timp, echipele de specialişti şi studenţi (aceiaşi care participaseră la campaniile de teren), conduse de profesorii Dimitrie Gusti şi Henri H. Stahl, au achiziţionat din satele cercetate construcţii ţărăneşti (case, anexe gospodăreşti, biserici, instalaţii tehnice) şi obiecte de interior (mobilier, ceramică, ţesături, unelte etc.), considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine", notează site-ul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

În conformitate cu criteriul autenticităţii şi al respectării tradiţiilor locale de construcţie, la remontarea construcţiilor ţărăneşti în muzeu au lucrat, sub supravegherea atentă a specialiştilor meşteri aduşi din satele de provenienţă a monumentelor.

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936. (surse: Membrii Academiei Române - Dicţionar, 2003; https://muzeul-satului.ro/) AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Afisari: 19

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 18-04-2025 10:00

18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare

Documentare 18-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)

În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.

Documentare 18-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu

Documentare 18-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c

Documentare 18-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie

Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 17-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru

Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au

Documentare 17-04-2025 10:45

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)

Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.

Documentare 17-04-2025 08:45

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)

Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și

Documentare 17-04-2025 08:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i

Documentare 17-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)

În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr

Documentare 17-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi

Documentare 17-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice

Documentare 17-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie

Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 16-04-2025 15:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir

Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S

Documentare 16-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului

Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.