REVOLUŢIE 30/ Antropologul Vintilă Mihăilescu: toate revoluţiile se scriu interesat şi se rescriu festiv

Revoluţia din Decembrie 1989 trebuie abordată ca orice revoluţie: istoric, nu emoţional, ideologic şi/sau partizan, a declarat pentru AGERPRES psihosociologul şi antropologul Vintilă Mihăilescu.
La 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ar trebui să ne raportăm la perioada comunistă tot din punct de vedere istoric, susţine reputatul profesor de psihologie. "Desigur: iată, a fost o epocă, de la To la Tx, când s-au întâmplat următoarele lucruri, din următoarele motive etc. Dar nicio revoluţie nu a fost abordată, de fapt, istoric, ci, în cea mai mare parte a timpului şi de către cea mai mare parte a societăţilor, timpul revoluţiilor a fost perceput ideologic, eventual moral şi totdeauna emoţional. Toate revoluţiile se scriu interesat şi se rescriu festiv; nici noi nu facem excepţie. (...) Cred că a venit totuşi timpul să facem loc şi istoriei, nu doar să reducem comunismul la o defulare a eşecului Revoluţiei anti-comuniste din 1989 şi să facem din 'comunişti' (care?) doar obiectul unei înjurături: 'comunistule'! Îmi este teamă că acest gen de raportare, care este tot mai vehementă în loc să fie tot mai temperată, nu ne ajută nici să înţelegem ce a fost 'perioada comunistă', nici pe ce lume trăim cu adevărat în prezent", a afirmat Vintilă Mihăilescu.
El spune că românii, în momentele Revoluţiei, erau entuziasmaţi, iar în prezent sunt deziluzionaţi.
"Revoluţia nu mai este demult o referinţă, dar redevine o preocupare ori de câte ori apar - sau se zvoneşte că vor apărea - date noi şi precise despre ce s-a întâmplat, de fapt, atunci. Curiozitatea faţă de Revoluţie nu a pierit, doar a 'adormit'", spune profesorul Vintilă Mihăilescu.
Despre "miturile" care au circulat la Revoluţie privind teroriştii, teoria complotului ("agenturile străine"), ''armata e cu noi'', etc., Vintilă Mihăilescu susţine că pe moment, toate acestea "au prins pentru simplul motiv că erau explicaţii simple şi plauzibile la evenimente de moment, pentru care nu existau explicaţii oficiale precise şi credibile". Antropologul a mai spus că aceste mituri nu mai răspund la nicio întrebare sau angoasă prezentă.
"Este oarecum paradoxal, dar tocmai despre Revoluţie nu mi se pare că s-a dezvoltat un discurs 'excepţionalist'. Poate şi pentru că nu prea s-a ştiut - şi înţeles - despre ce este vorba, ce s-a întâmplat cu adevărat. Da, s-au subliniat şi pus în scenă gesturile sângeroase, dar chiar aveam de ce, căci aşa ceva nu se mai întâmplase nicăieri; şi oricum presa internaţională prezentase deja tot ceea ce putea fi 'excepţional'. Pe scurt, prezentări 'excepţionale' de moment, nu un discurs 'excepţionalist' de durată. Dar s-a pus şi gunoiul sub preş, căci practic nu s-a discutat aproape deloc despre faptul că România s-a construit ca 'stat de drept' pe o crimă: uciderea cuplului Ceauşescu, practic fără niciun proces 'legal'", a susţinut Vintilă Mihăilescu.
Antropologul a arătat că nevoia unora de legitimare ca revoluţionar are două explicaţii: "Pe de o parte, să nu uităm că au fost în joc bani şi putere, astfel încât a te 'legitima' ca revoluţionar însemna pur şi simplu exact asta: bani şi putere. În alte cazuri, în care te-ai aflat la periferia evenimentelor, în locurile 'în care nu s-a întâmplat nimic', dar auzeai totuşi că în alte locuri s-au întâmplat lucruri eroice, trebuia să inventezi şi tu o poveste pentru a-ţi legitima un statut cât de cât respectabil, pentru a păstra un soi de onoare de combatant în lipsa oricărei lupte. E ridicol, dar e omeneşte..."
După 30 de ani, Revoluţia Română rămâne "neisprăvită", în viziunea lui Vintilă Mihăilescu, "în măsura în care continuă să-şi rateze, unul după altul, proiectele şi visurile - dar continuă să facă proiecte şi să viseze". "Nu văd o diferenţă majoră din acest punct de vedere între acum 25 de ani şi acum 30 de ani, în afară de epidemia Dragnea, care nu are însă nicio legătură cu Revoluţia. Rămâne însă 'neisprăvită' în măsura în care continuă să-şi rateze, unul după altul, proiectele şi visurile dar continuă să facă proiecte şi să viseze", explică el.
Profesorul Vintilă Mihăilescu oferă, în volumul "De ce este România astfel. Avatarurile excepţionalismului românesc", un cadru conceptual pentru noţiunea de excepţionalism, arătând că a existat şi există în spaţiul public şi universitar un discurs dominant despre "altfelitatea românilor", care operează cu mituri precum "La noi, ca la nimeni", "Aşa suntem noi românii, altfel", etc. Ca răspuns la aceste mituri despre "altfelitatea" şi excepţionalismul românilor, Vintilă Mihăilescu arată că acest discurs excepţionalist capătă o conotaţie negativă, etichetându-i pe români şi multe dintre evenimentele din istoria românilor ca fiind excepţionale, specifice doar românilor. Astfel, el susţine că acest discurs nu exprimă un adevăr obiectiv, documentat ştiinţific, ci este doar o judecată de valoare asupra evenimentelor din România sau diverselor trăsături atribuite românilor.
* * *
Vintilă Mihăilescu este profesor universitar doctor şi directorul departamentului de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, potrivit http://politice.ro, site-ul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA.
Absolvent în 1974 al Facultăţii de Psihologie din Universitatea Bucureşti, Vintilă Mihăilescu obţine în 1993 titlul de Doctor în Psihologie cu teza "Ungureni şi pământeni. O analiză etnopsihologică". Între 1979 şi 1990 a desfăşurat activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice din Bucureşti. În 1990 înfiinţează Societatea de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000. Din 1998 este colaborator permanent al revistei Dilema Veche. Între 2005 şi 2010 a fost director general al Muzeului Ţăranului Român.
A fost profesor invitat la numeroase universităţi şi centre de studii avansate din Canada, Franţa, Belgia, Italia, Elveţia, Austria, Germania, Bulgaria şi Ungaria. Domeniile sale actuale de interes sunt: comunităţi rurale, antropologia cotidianului, cultura materială şi istoria şi teoria antropologiei. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Wangari Maathai, prima femeie din Africa laureată a Premiului Nobel pentru Pace
Wangari Maathai a fondat organizația de mediu Green Belt Movement (Mișcarea Centura Verde) în 1977 și a fost laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2004. A scris patru cărți: ''The Green Belt Movement'', ''Unbowed: A Memoir'', ''The Challenge for Africa'' și ''Replenishing the Earth''. ''N
FRAGMENT DE ISTORIE: 55 de ani de la semnarea de către președintele SUA a Legii Sănătății Publice privind Fumatul (1 aprilie)
La începutul anilor 1960, o comisie înființată de secretarul american al sănătății Luther L. Terry pentru studierea efectelor țigaretelor asupra sănătății a stabilit o legătură între fumat și boli. Drept răspuns, Congresul a aprobat Legea federală privind publicitatea și etichetarea țigaretelor (FCLAA) din 1965, cerând tuturor producătorilor de țigare
Târgul de ceasuri Watches and Wonders de la Geneva (1-7 aprilie)
În intervalul 1-7 aprilie 2025, are loc Salonul de orologerie Watches and Wonders de la Geneva, Elveția, unul dintre cele mai importante evenimente anuale dedicate pasionaților de ceasuri din întreaga lume. Locul de desfășurare este centrul de conferințe Palexpo, aflat în apropierea aeroportului Geneva Internațional. Timp de o
1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor
Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată în fiecare an la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Vechi
Barometrul statistic al lunii martie 2025
Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, potrivit unei analize publicate de Alpha Bank România. Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform
CITATUL ZILEI
''Mi-a luat o viață să descopăr care este generatorul ideii mele. Acesta este: favorizăm vizibilul, înnăscutul, personalul, povestitul și tangibilul; abstractul, îl disprețuim. Tot ce este bun (estetica, etica) și greșit (Păcălit de hazard) la noi pare să decurgă de aici.'' - Nassim Nicholas Taleb (''Păcălit de hazard: Rolul ascuns al noro
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 1 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Cuv Varsanufie de la Optina Greco-catolice Sf. cuv. Maria Egipteanca Romano-catolice Sf. Hugo, ep. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 aprilie
Este a 91-a zi a anului 2025. Au mai rămas 274 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 57 m și apune la 19 h 43 m. Luna răsare la 08 h 12 m și nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
CITATUL ZILEI
'Lirismul trebuie să fie în general rațional, dar în amănunte o leacă abătut de la rațiune.' - J. W. Goethe ('Dicționar de maxime comentat', ediția a II-a, Editura Științifică, 1971)
Sesiune plenară a Parlamentului European (31 martie - 3 aprilie)
Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 31 martie - 3 aprilie 2025. Vor avea loc discuții și vot pe teme precum evaluarea rezultatelor summitului UE din 20 martie, politicile externe, de apărare și de securitate ale UE în 2025, pregătirea UE pentru situații de criză, strategia Uniunii privind romii și combaterea d
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 31 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Mc. Veniamin diaconul Greco-catolice Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei Romano-catolice Sf. Beniamin, diacon m. Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 31 martie. Sfântu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 martie
Este a 90-a zi a anului 2025. Au mai rămas 275 de zile până la sfârșitul anului bisect. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 42 m. Luna răsare la 07 h 43 m și apune la 22 h 45 m. Berbec 21 martie - 20 aprilie. Al doilea decan (31 martie - 9 aprilie). AGERPRES/(Documentare - Daniela
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Eric Clapton
Muzicianul și chitaristul Eric Clapton s-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie. A început studiile la 'Kingston College of Art', dar nu le-a finalizat. Pasionat de muzică și de chitară, a început să cânte alături de numeroase trupe britanice, printre care Roosters și Yardbirds, la cea de-a doua cântând cu Jimmy P
30 martie - Ziua internațională zero deșeuri (ONU)
La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucr
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 30 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Duminica 4 din Post. Sf. cuv. Ioan Scărarul Romano-catolice Duminica a 4-a din Postul Mare Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.