FRAGMENT DE ISTORIE: Al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (4 noiembrie-2 decembrie 1944)

La 4 noiembrie 1944, în urma presiunilor Frontului Naţional Democrat (FND), se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Constantin Sănătescu, la care participă Partidul Naţional-Ţărănesc (PNŢ), Partidul Naţional-Liberal (PNL), Partidul Social-Democrat (PSD) şi Partidul Comunist Român (PCR). FND a obţinut vicepreşedinţia guvernului, o treime dintre ministere şi trei subsecretariate de stat, se menţionează în "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
Acesta era cel de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu, primul guvern condus de el fiind constituit la 23 august 1944. Astfel, imediat după arestarea mareşalului Ion Antonescu, la 23 august 1944, regele Mihai I a constituit un guvern de militari şi tehnicieni prezidat de generalul Constantin Sănătescu. ''Guvernul Sănătescu era o formulă intermediară între cabinetul de militari, dorit de Maniu pentru a bloca ascensiunea spre putere a comuniştilor, un cabinet destinat să cârmuiască până la încheierea păcii, adică în intervalul de timp când problemele militare aveau să fie prioritare, şi guvernul politic, cerut de suveran pentru a arăta că partidele cele mai importante sprijină noua orientare a ţării'', arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002).
Pe parcursul lunii octombrie 1944 comuniştii stârnesc în ţară numeroase agitaţii, se arată în volumul ''Instaurarea totalitarismului comunist în România'' (Editura Cavallioti, Bucureşti, 1995). ''Se vorbeşte de o criză de guvern, căci ziarele de stânga atacă mereu acţiunea guvernului, în scopul de a produce dezordine'', nota generalul Sănătescu în jurnalul său la 9 octombrie 1944. (''Jurnalul generalului Sănătescu'', Editura Humanitas, Bucureşti, 1993)
La 13 octombrie 1944, PCR şi PSD au denunţat în mod oficial acordul de colaborare cu PNŢ şi PNL în cadrul Blocului Naţional-Democrat, iar Lucreţiu Pătrăşcanu şi Constantin Titel Petrescu şi-au dat demisia din guvern. (''Din viaţa politică a României'', de Ioan Scurtu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983)
Frontul Naţional Democrat ''pretindea dreptul de formare a guvernului, ca urmare a ''voinţei maselor'', care doreau înfăptuirea imediată a reformelor'', se arată în ''Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947). Mihai I'' (vol. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2011). ''Pe acest fond de agitaţie politică, generalul sovietic V.P. Vinogradov a înaintat generalului C. Sănătescu, la 2 noiembrie, o scrisoare prin care Înalta Comisie Aliată de Control constata ''mersul cu totul nesatisfăcător al aplicării Convenţiei de armistiţiu'' şi cerea guvernului român ''să curme această politică de tărăgănare''. Această afirmaţie avea o mare greutate, deoarece România era acuzată că nu-şi îndeplinea principala sa obligaţie internaţională, consemnată în actul din 12 septembrie 1944. În realitate, armata română lupta alături de cea sovietică, fiind angajate în luptă mai mult de 12 divizii (cât se precizase în Convenţia de armistiţiu), iar obligaţiile în contul despăgubirilor de război erau satisfăcute (...) Acuzaţiile lui Vinogradov erau exclusiv de natură politică şi se înscriau în planul guvernului de la Moscova vizând schimbarea regimului politic din România. (....) După o serie de consultări cu şefii partidelor, regele Mihai a hotărât să-l însărcineze pe C. Sănătescu cu formarea unui guvern ''de largă colaborare politică'' '', arată istoricul Ioan Scurtu în lucrarea sus-menţionată.
Criza de guvern, declanşată prin demisiile lui L. Pătrăşcanu şi C. Titel Petrescu, a luat sfârşit prin constituirea unui guvern ''politic'', prezidat tot de generalul C. Sănătescu, acesta din urmă preluând Ministerul de Război, se arată în volumul ''O istorie sinceră a poporului român'', de Florin Constantiniu. Noul guvern constituit la 4 noiembrie 1944 era alcătuit din reprezentanţi ai PNL, PNŢ şi FND, acesta din urmă obţinând o treime din portofolii şi postul de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri deţinut de dr. Petru Groza. Printre membrii guvernului se numărau: C. Vişoianu (Externe, independent), N. Penescu (Interne, PNŢ), A. Leucuţia (Economia Naţională, PNŢ), I. Hudiţă (Agricultură şi Domenii, PNŢ), V. Solomon (Lucrări Publice, PNŢ), Ghiţă Popp (Culte şi Arte, PNŢ), M. Romniceanu (Finanţe, PNL), dr. D. Danielopolu (Sănătate, PNL), Dinu Brătianu (ministru al Producţiei de război, PNL), Gh. Fotino (Cooperaţie, PNL), L. Pătrăşcanu (Justiţie, FND), Gh. Gheorghiu-Dej (Comunicaţii, FND), Şt. Voitec (Educaţie Naţională, FND), etc. Lista guvernamentală mai conţinea 16 subsecretari de stat printre care Teohari Georgescu (Interne, FND), Romulus Zăroni (Agricultură şi Domenii, FND), V. Papacostea (Educaţie Naţională, PNL), E. Ghilezan (Finanţe, PNŢ) ş.a. Membrii PNL şi PNŢ care au făcut parte din acest guvern, cu excepţia lui D. Danielopolu, au fost întemniţaţi pe perioade diferite - unii murind chiar în detenţie - după instaurarea dictaturii comuniste. (''Instaurarea totalitarismului comunist în România'', Editura Cavallioti, Bucureşti, 1995)
Existenţa celui de-al doilea cabinet Sănătescu s-a dovedit efemeră, arată Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român''. ''Situaţia din ţară este perfect redată de primul-ministru în jurnalul său: 'Comuniştii îşi urmează planul dictat de la Moscova şi scot masele de lucrători la manifestaţii. Miniştrii comunişti din guvern nici nu se interesează de treburile departamentelor lor, fiind ocupaţi cu întrunirile şi discursurile incendiare ce trebuie să ţină la aceste întruniri (...) Manifestaţiile lucrătorilor produc dezordine şi o scădere a producţiei. Cu toate apelurile ce fac către membrii guvernului, nu găsesc înţelegerea necesară la comunişti - de a ne aşterne pe lucru serios şi a scăpa ţara asta din greutăţile prin care trece' '' (''O istorie sinceră a poporului român''). Agitaţiile puse la cale de comunişti vizau obţinerea ministerelor de Interne şi de Război cu preţul căderii guvernului Sănătescu.
La 2 decembrie 1944, Constantin Sănătescu şi-a depus demisia. Regele Mihai I a acceptat demisia şi l-a numit, în aceeaşi zi, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe generalul Nicolae Rădescu, şeful Marelui Stat Major. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)
Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.
Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr
CITATUL ZILEI
''Libertatea unui individ este mai întâi rezultatul dialogului cu propriile lui limite interioare, capacitatea lui de a trăi în destin sau într-o maladie de destin. Gradul de libertate al unei comunități depinde de capitalul de destin sau de maladii de destin acumulat în istoria ei prin raport cu viața celor care vin și trec.'' -
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie (Denia Canonului Mare) Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni. Canonul cel Mare al Sf. Andrei din Creta Romano-catolice Sf. Francisc de Paola, pustnic Sf&acir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2025. Mai sunt 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 00 h 10 m. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Wangari Maathai, prima femeie din Africa laureată a Premiului Nobel pentru Pace
Wangari Maathai a fondat organizația de mediu Green Belt Movement (Mișcarea Centura Verde) în 1977 și a fost laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2004. A scris patru cărți: ''The Green Belt Movement'', ''Unbowed: A Memoir'', ''The Challenge for Africa'' și ''Replenishing the Earth''. ''N
FRAGMENT DE ISTORIE: 55 de ani de la semnarea de către președintele SUA a Legii Sănătății Publice privind Fumatul (1 aprilie)
La începutul anilor 1960, o comisie înființată de secretarul american al sănătății Luther L. Terry pentru studierea efectelor țigaretelor asupra sănătății a stabilit o legătură între fumat și boli. Drept răspuns, Congresul a aprobat Legea federală privind publicitatea și etichetarea țigaretelor (FCLAA) din 1965, cerând tuturor producătorilor de țigare
Târgul de ceasuri Watches and Wonders de la Geneva (1-7 aprilie)
În intervalul 1-7 aprilie 2025, are loc Salonul de orologerie Watches and Wonders de la Geneva, Elveția, unul dintre cele mai importante evenimente anuale dedicate pasionaților de ceasuri din întreaga lume. Locul de desfășurare este centrul de conferințe Palexpo, aflat în apropierea aeroportului Geneva Internațional. Timp de o
1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor
Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată în fiecare an la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Vechi
Barometrul statistic al lunii martie 2025
Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, potrivit unei analize publicate de Alpha Bank România. Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform
CITATUL ZILEI
''Mi-a luat o viață să descopăr care este generatorul ideii mele. Acesta este: favorizăm vizibilul, înnăscutul, personalul, povestitul și tangibilul; abstractul, îl disprețuim. Tot ce este bun (estetica, etica) și greșit (Păcălit de hazard) la noi pare să decurgă de aici.'' - Nassim Nicholas Taleb (''Păcălit de hazard: Rolul ascuns al noro
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 1 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Cuv Varsanufie de la Optina Greco-catolice Sf. cuv. Maria Egipteanca Romano-catolice Sf. Hugo, ep. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită