Laura Codruţa Kovesi, validată în funcţia de procuror-şef european (fişă biografică)
Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European (PE) a făcut, la 16 octombrie, ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european, anunţă PE într-un comunicat oficial. Decizia Conferinţei preşedinţilor vine după ce şi Consiliul Uniunii Europene a confirmat, la 14 octombrie, numirea Laurei Codruţa Kovesi în această funcţie. "Dupa validarea ei de astăzi, dna Kovesi poate începe mandatul său de 7 ani. Consiliul a validat acordul anterior în această săptămână", se mai menţionează în comunicatul PE.
Procurorul-şef european, conducător al noului Parchet European (EPPO), este numit, de comun acord, de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017, de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO).
***
Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (15 mai 2013-9 iulie 2018), s-a născut la 15 mai 1973, la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, potrivit www.juridice.ro.
A studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii 'Babeş Bolyai' din Cluj -Napoca (1991-1995). A urmat studii aprofundate în specializarea 'Drept Judiciar', profilul 'Ştiinţe Juridice' la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii 'Lucian Blaga' Sibiu (1996-1997).
În 2012, a obţinut titlul de doctor în drept, ca urmare a susţinerii tezei de doctorat cu titlul 'Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal', notează site-ul juridice.ro
A participat la peste 30 de seminarii naţionale şi internaţionale la care a fost abordată problematica combaterii crimei organizate, a infracţionalităţii economico-financiare şi a corupţiei.
Şi-a început activitatea profesională ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu (15 sept. 1995-1 mai 1999). A ocupat apoi funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 mai 1999-1 nov. 2000). A fost procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 nov. 2000-1 nov. 2002), procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 nov. 2002-1 sept. 2004), procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 sept.-1 dec. 2004).
A deţinut funcţia de procuror (1 dec. 2004-1 ian. 2006), procuror şef delegat (1 ian.-28 iun. 2006) şi procuror şef (28 iun.-2 oct. 2006) al Biroului Teritorial Sibiu - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
A fost Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2 oct. 2006-2 oct. 2012).
Între 3 octombrie 2012 şi 16 mai 2013, Laura Codruţa Kovesi şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, ca înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. Începând cu 2 octombrie 2012 a încetat şi calitatea sa de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii.
Este coautor al cărţii 'Corupţia şi crima organizată' (2002); coautor al cursului universitar 'Procedură Penală' (2003); coautor al cursului universitar 'Drept Penal. Partea Specială' (2003); coautor al cărţii 'Arestarea preventivă. Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică' (2009). De asemenea, are publicate o serie de articole în reviste de specialitate.
I-a fost atribuit un 'Certificat de apreciere pentru recunoaşterea eforturilor speciale şi contribuţiei superioare la responsabilităţile de aplicare a legii de către United States Secret Service' de către directorul Secret Service SUA (2007 şi 2011) şi i-a fost decernat premiul 'Cybercrime Fighter Award' de compania americană McAfee (2008).
I-au fost conferite decoraţia "Ofiţer al Ordinului Naţional al Meritului" de preşedintele Franţei (18 mai 2011) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2 oct. 2012).
La 3 aprilie 2013, premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, a transmis Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), propunerea pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Laurei Codruţa Kovesi. Membrii CSM au dat aviz pozitiv acestei propuneri în urma audierilor din 9 mai 2013. La 15 mai 2013, Laurei Codruţa Kovesi a preluat funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii, la 29 februarie 2016, propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA. La 28 martie 2016, secţia pentru procurori a CSM a avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
La 6 aprilie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul privind numirea Laurei Codruţa Kovesi pentru un nou mandat de trei ani la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), urmând ca decretul de numire să fie publicat în Monitorul Oficial, la 7 aprilie. Cel de-al doilea mandat al Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA a început la 16 mai 2016, conform decretului de reînvestire semnat de preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 9 iulie 2018, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018. În aceeaşi zi, Laura Codruţa Kovesi a declarat că mandatul ei în funcţia de procuror-şef al DNA a încetat.
Pe 30 mai 2018, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Prin aceeaşi decizie, CCR a stabilit ca preşedintele Iohannis să emită decretul de revocare.
La 11 iulie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis că Laura Codruţa Kovesi îşi va continua activitatea în calitate de procuror la DIICOT Sibiu. "Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât continuarea activităţii la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul teritorial Sibiu, a doamnei procuror Laura Codruţa Kovesi, ca urmare a revocării sale din funcţia de procuror-şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, începând cu data emiterii decretului preşedintelui României, respectiv 09.07.2018", se arată în hotărârea CSM, potrivit site-ului Ministerului Public, http://www.mpublic.ro
Ulterior, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca Laura Codruţa Kovesi să fie delegată la Parchetul General - Serviciul de îndrumare şi control, potrivit http://www.mpublic.ro
La 26 şi 27 februarie 2019, Laura Codruţa Kovesi, candidat pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, a fost audiată, la Bruxelles, în comisiile pentru control bugetar (CONT) şi pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) ale Parlamentului European, alături de candidatul francez Jean-Francois Bohnert şi de candidatul german Andres Ritter. În prima zi a audierilor, Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, iar în a doua zi, 26 de voturi, în ambele situaţii aflându-se pe prima poziţie.
Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), este numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor negocieri dintre aceste instituţii. Negocierile în acest caz au avut loc la 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie 2019, dar au fost întrerupte înainte de alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, pentru a fi reluate de noul Parlament.
La 12 septembrie, noul Parlament European şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kovesi, iar la 19 septembrie, Laura Codruta Kovesi a obţinut susţinerea pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European, în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), organism de lucru al Consiliului UE.
La 24 septembrie, echipele de negociere ale PE şi ale Consiliului au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruţa Kovesi sa devină primul procuror-şef al Parchetului Public European. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, Ionela Gavril; editor: Andreea Onogea, editor online: Ady Ivaşcu)
Citiți și:
Procurorul-şef european şi Parchetul European (EPPO) - atribuţii
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
21 aprilie - Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri
Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri este marcată la data de 21 aprilie, în vederea informării și conștientizării cetățenilor și a autorităților publice cu privire la efectele grave generate de acest fenomen. Instituită prin Legea nr. 100 din 8 mai 2019, propunerea legislativă a fost semnată de un grup de parlamentari din
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, începând din 2024, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fost inițiat, în
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina, Liban, Orientul Mijlociu (21 aprilie)
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește la 21 aprilie, la Luxemburg, urmând să ia în dezbatere teme precum războiul din Ucraina, războiul din Iran, Orientul Mijlociu (Liban), Caucazul de Sud, Sudan etc., conform consilium.europa.eu. Reuniunea
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este dedicată ideilor noi, soluțiilor inventive și modului în care creativitatea ajută la dezvoltarea societății, economiei și tehnologiei. A fost recunoscută de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 2007 și este celebrată, anual, pe 21 aprilie, la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Ren
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ianuarie, episcop de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra împărăteasa Greco-catolice Sf. ep. m. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice Sf. Anselm, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2026. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 07 m. Luna răsare la 08 h 42 m și apune la 00 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
UN SECOL DE CINEMATOGRAFIE: Realizarea dispozitivului Vitaphone de sincronizare a sunetului cu imaginea în mișcare în producțiile de film (20 aprilie)
Îndustria cinematografică după Primul Război Mondial a fost revoluționată în 1926 prin inițierea sistemului care introducea sunetul sincronizat cu imaginile în mișcare. La 20 aprilie 1926, a apărut dispozitivul numit Vitaphone, realizat de companiile Bell Telephone Laboratories și Western Electric, conform
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii, a literaturii și a poeziei chineze în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, menționează www.un.org.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Sf. Ier. Teotim, episcopul Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina Greco-catolice Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Ss. Anicet, pp.; Marcian, călug. Sfântul Teotim, episcop al Tomisului, este pomenit în ca
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2026. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 07 h 46 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Prima ediție a Caravanei Alpin Film Festival la București (19 aprilie)
La 19 aprilie 2026, Cinema Muzeul Țăranului găzduiește prima ediție a Caravanei Alpin Film Festival la București. Evenimentul include proiecția a patru filme, întâlniri cu invitați speciali și personalități ale lumii montane, precum și activități sportive precum ateliere de alergare urbană și escaladă pe un turn instalat în curtea Muzeului Țăranului Rom&aci
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Duminica a 3-a a Paștelui Sf. Leon al IX-lea, pp. Sf&ac
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2026. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 07 h 03 m și apune la 23 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la semnarea Tratatului privind crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (18 aprilie)
După cel de-Al Doilea Război Mondial, statele europene au început demersuri pentru găsirea unor modalități de cooperare postbelică pentru a evita apariția unui nou conflict în spațiul european. Franța și Germania au fost țările interesate de coagularea unei piețe comune europene în ceea ce privește cărbunele și oțelul, aceste două materii pri
FRAGMENT DE ISTORIE: 520 de ani de la punerea pietrei de temelie a Bazilicii Sfântul Petru (18 aprilie)
Bazilica Sfântul Petru a fost construită pe locul unde a fost crucificat, în anul 67, Sfântul Apostol Petru, pe Câmpia Vaticanului. La început a fost doar un monument comemorativ, însă, în cinstea primului între Apostoli, împăratul Constantin cel Mare (306-337) a construit apoi, deasupra mormântului a