Laura Codruţa Kovesi, validată în funcţia de procuror-şef european (fişă biografică)
Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European (PE) a făcut, la 16 octombrie, ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european, anunţă PE într-un comunicat oficial. Decizia Conferinţei preşedinţilor vine după ce şi Consiliul Uniunii Europene a confirmat, la 14 octombrie, numirea Laurei Codruţa Kovesi în această funcţie. "Dupa validarea ei de astăzi, dna Kovesi poate începe mandatul său de 7 ani. Consiliul a validat acordul anterior în această săptămână", se mai menţionează în comunicatul PE.
Procurorul-şef european, conducător al noului Parchet European (EPPO), este numit, de comun acord, de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017, de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO).
***
Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (15 mai 2013-9 iulie 2018), s-a născut la 15 mai 1973, la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, potrivit www.juridice.ro.
A studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii 'Babeş Bolyai' din Cluj -Napoca (1991-1995). A urmat studii aprofundate în specializarea 'Drept Judiciar', profilul 'Ştiinţe Juridice' la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii 'Lucian Blaga' Sibiu (1996-1997).
În 2012, a obţinut titlul de doctor în drept, ca urmare a susţinerii tezei de doctorat cu titlul 'Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal', notează site-ul juridice.ro
A participat la peste 30 de seminarii naţionale şi internaţionale la care a fost abordată problematica combaterii crimei organizate, a infracţionalităţii economico-financiare şi a corupţiei.
Şi-a început activitatea profesională ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu (15 sept. 1995-1 mai 1999). A ocupat apoi funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 mai 1999-1 nov. 2000). A fost procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 nov. 2000-1 nov. 2002), procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 nov. 2002-1 sept. 2004), procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (1 sept.-1 dec. 2004).
A deţinut funcţia de procuror (1 dec. 2004-1 ian. 2006), procuror şef delegat (1 ian.-28 iun. 2006) şi procuror şef (28 iun.-2 oct. 2006) al Biroului Teritorial Sibiu - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
A fost Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2 oct. 2006-2 oct. 2012).
Între 3 octombrie 2012 şi 16 mai 2013, Laura Codruţa Kovesi şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, ca înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. Începând cu 2 octombrie 2012 a încetat şi calitatea sa de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii.
Este coautor al cărţii 'Corupţia şi crima organizată' (2002); coautor al cursului universitar 'Procedură Penală' (2003); coautor al cursului universitar 'Drept Penal. Partea Specială' (2003); coautor al cărţii 'Arestarea preventivă. Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică' (2009). De asemenea, are publicate o serie de articole în reviste de specialitate.
I-a fost atribuit un 'Certificat de apreciere pentru recunoaşterea eforturilor speciale şi contribuţiei superioare la responsabilităţile de aplicare a legii de către United States Secret Service' de către directorul Secret Service SUA (2007 şi 2011) şi i-a fost decernat premiul 'Cybercrime Fighter Award' de compania americană McAfee (2008).
I-au fost conferite decoraţia "Ofiţer al Ordinului Naţional al Meritului" de preşedintele Franţei (18 mai 2011) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2 oct. 2012).
La 3 aprilie 2013, premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, a transmis Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), propunerea pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Laurei Codruţa Kovesi. Membrii CSM au dat aviz pozitiv acestei propuneri în urma audierilor din 9 mai 2013. La 15 mai 2013, Laurei Codruţa Kovesi a preluat funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii, la 29 februarie 2016, propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA. La 28 martie 2016, secţia pentru procurori a CSM a avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
La 6 aprilie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul privind numirea Laurei Codruţa Kovesi pentru un nou mandat de trei ani la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), urmând ca decretul de numire să fie publicat în Monitorul Oficial, la 7 aprilie. Cel de-al doilea mandat al Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA a început la 16 mai 2016, conform decretului de reînvestire semnat de preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 9 iulie 2018, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018. În aceeaşi zi, Laura Codruţa Kovesi a declarat că mandatul ei în funcţia de procuror-şef al DNA a încetat.
Pe 30 mai 2018, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Prin aceeaşi decizie, CCR a stabilit ca preşedintele Iohannis să emită decretul de revocare.
La 11 iulie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis că Laura Codruţa Kovesi îşi va continua activitatea în calitate de procuror la DIICOT Sibiu. "Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât continuarea activităţii la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul teritorial Sibiu, a doamnei procuror Laura Codruţa Kovesi, ca urmare a revocării sale din funcţia de procuror-şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, începând cu data emiterii decretului preşedintelui României, respectiv 09.07.2018", se arată în hotărârea CSM, potrivit site-ului Ministerului Public, http://www.mpublic.ro
Ulterior, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca Laura Codruţa Kovesi să fie delegată la Parchetul General - Serviciul de îndrumare şi control, potrivit http://www.mpublic.ro
La 26 şi 27 februarie 2019, Laura Codruţa Kovesi, candidat pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, a fost audiată, la Bruxelles, în comisiile pentru control bugetar (CONT) şi pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) ale Parlamentului European, alături de candidatul francez Jean-Francois Bohnert şi de candidatul german Andres Ritter. În prima zi a audierilor, Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, iar în a doua zi, 26 de voturi, în ambele situaţii aflându-se pe prima poziţie.
Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), este numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor negocieri dintre aceste instituţii. Negocierile în acest caz au avut loc la 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie 2019, dar au fost întrerupte înainte de alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, pentru a fi reluate de noul Parlament.
La 12 septembrie, noul Parlament European şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kovesi, iar la 19 septembrie, Laura Codruta Kovesi a obţinut susţinerea pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European, în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), organism de lucru al Consiliului UE.
La 24 septembrie, echipele de negociere ale PE şi ale Consiliului au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruţa Kovesi sa devină primul procuror-şef al Parchetului Public European. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, Ionela Gavril; editor: Andreea Onogea, editor online: Ady Ivaşcu)
Citiți și:
Procurorul-şef european şi Parchetul European (EPPO) - atribuţii
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 11-15 mai 2026
Summitul Formatului B9 și al țărilor nordice a fost evenimentul intern central al perioadei 11-15 mai. Reuniunea de la București, din 13 mai, a fost prezidată de președintele român, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki, iar la eveniment au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca i
Săptămâna europeană 11-15 mai 2026
Primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria, reuniunea la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni, evaluarea preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), acordul provizoriu privind
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, plantă plină de semnificații pentru poporul român și pentru spațiul geografic al țării noastre, este sărbătorit în fiecare an la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, data de 15 mai devenind astfel Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Ag
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* La 15 mai, fotografii celebre realizate de Carol Pop de Szathmary, imagini contemporane din arhiva AGERPRES, precum și imagini semnate de pionierii fotografiei giurgiuvene vor fi prezentate în cadrul unei expoziții fotografice la Muzeul Județean 'Teohari Antonescu' Giurgiu. Evenimentul intitulat 'Giurgiu Superangular - Foto
PERSONALITATEA ZILEI: Gino Iorgulescu, fost fotbalist internațional, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal
Gino (George) Iorgulescu este una dintre cele mai cunoscute personalități ale fotbalului românesc contemporan. De-a lungul timpului, s-a remarcat atât ca jucător, cât și ca lider al administrației sportive din România, fiind președintele în funcție al Ligii Profesioniste de Fotbal și prim-vicepreședinte al Federației Române de Fotbal.
15 mai - Ziua chimiștilor militari
Ziua chimiștilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică și Chimică), este marcată la 15 mai, dată la care a fost înființat în 1923, la nivelul Ministerului de Război, un Comitet Consultativ pe probleme privind războiul chimic. În Primul Război Mondial (1914-1918) a apărut necesitatea înființării în
15 mai - Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu
La 15 mai este marcată Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu, potrivit Legii 289 din 2021. Eforturile pentru marcarea acestei zile, avansate inițial în cadrul Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca 'Ziua picturii naționale', au aparținut deputaților PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel națio
15 mai - Ziua națională a medicului veterinar
La 15 mai este sărbătorită Ziua națională a medicului veterinar, instituită cu prilejul celui de-al VI-lea Congres Național de Medicină Veterinară (1994), potrivit www.cmvro.ro. Prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 15 mai 1861, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în
15 mai - Ziua Poliției Militare
La 15 mai este marcată Ziua Poliției Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României. Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militară, co
15 mai - Ziua internațională a familiei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis, în 1993, prin rezoluția A/RES/47/237, ca în data de 15 mai a fiecărui an să fie marcată Ziua internațională a familiei (IDF). Această zi oferă o oportunitate de a promova conștientizarea problemelor legate de familii și de a spori cunoștințele despre procesele sociale, economice și demografice care afecte
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Pahomie cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul Romano-catolice Sf. Isidor Plugarul Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe R
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 mai
Este a 135-a zi a anului 2026. Au mai rămas 230 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 49 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 04 h 27 m și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Sofia Coppola împlinește 55 de ani
Actrița, regizoarea, scenarista și producătoarea, Sofia Carmina Coppola, câștigătoare a premiilor Oscar și Globul de Aur pentru filmul 'Lost in Translation' (2003), s-a născut la 14 mai 1971, la New York. Părinții ei sunt regizorul Frances Ford Coppola, de origine italiană, și Eleanor Coppola, de origine britanică. Frații ei sunt Roman și Gian-Carlo, conform bi
DOCUMENTAR: 45 de ani de la primul zbor în spațiu al unui român, cosmonautul Dumitru Prunariu (14 mai)
Primul zbor în cosmos efectuat de un român reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria științei și tehnologiei românești. La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în spațiu, participând la misiunea Soiuz-40. Acest eveniment a avut o mare importan
14 mai - Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel
La 14 mai este sărbătorită Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel, conform Legii 86/2024. Propunerea legislativă a fost inițiată la Parlament de deputații minorităților naționale Silviu Vexler (Federația Comunităților Evreiești din România) și Ovidiu Ganț (Forumul Democrat al Germanilor din România). &