La 16 octombrie 2019, Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European (PE) a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european, potrivit unui comunicat oficial al PE.

Decizia Conferinţei Preşedinţilor vine după ce şi Consiliul Uniunii Europene a confirmat, la 14 octombrie, numirea Laurei Codruţa Kovesi în această funcţie. "Dupa validarea ei de astăzi, dna Kovesi poate începe mandatul său de 7 ani. Consiliul a validat acordul anterior în această săptămână", se mai menţionează în comunicatul PE.

Procurorul-şef european, conducător al noului Parchet European (EPPO), este numit, de comun acord, de către Parlamentul European (PE) şi Consiliul Uniunii Europene (UE), pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul hotărăşte cu majoritate simplă, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017.

Selecţia s-a bazat pe un apel deschis pentru candidaturi. Candidaturile depuse au fost analizate de un juriu de selecţie alcătuit din 12 persoane, foşti membri ai Curţii de Justiţie şi ai Curţii de Conturi, foşti membri naţionali ai Eurojust şi membri ai instanţelor naţionale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriştilor cu competenţe recunoscute, conform Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017.

Juriul de selecţie a trimis PE şi Consiliului lista scurtă cu propunerile de candidaţi care au intrat pe masa negocierilor dintre cele două instituţii. Au urmat mai multe rânduri de negocieri între Consiliu şi Parlament atât înainte de alegerile europene din 26-29 mai 2019 cât şi după acestea. La 24 septembrie, echipele de negociere ale celor două instituţii au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruţa Kovesi sa devină primul procuror-şef al Parchetului Public European.
***
Procurorul-şef european

Procurorul-şef european organizează activitatea Parchetului European (EPPO), conduce activităţile acestuia şi adoptă decizii în conformitate cu regulamentele de organizare proprii, se arată în Regulamentul (UE) 2017/1939.

În activitatea sa, procurorul-şef european este asistat de doi procurori-şefi europeni adjuncţi care îl înlocuiesc pe procurorul-şef atunci când acesta este absent sau nu poate îndeplini atribuţiile respective.

Procurorul-şef european reprezintă EPPO faţă de instituţiile Uniunii şi ale statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi faţă de părţile terţe. Procurorul-şef european poate să îşi delege atribuţiile în materie de reprezentare unuia dintre procurorii-şefi europeni adjuncţi sau unui procuror european.

De asemenea, procurorul-şef european prezidează Colegiul Parchetului - organ de strategie al EPPO -, precum şi şedinţele camerelor permanente, organisme care iau decizii privind cazurile individuale instrumentate la nivelul UE. Procurorul-şef are un vot decisiv în luarea deciziilor în aceste două organisme ale EPPO.

Parchetul European

Parchetul European este o structură a UE înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la care participă doar statele membre care doresc. În prezent, sunt 22 de state membre participante, între care şi România, potrivit site-ului www.consilium.europa.eu.

Rolul acestei structuri este de a colabora mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupţia, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Parchetul European va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro.

Parchetul European cuprinde un nivel central şi un nivel descentralizat. Nivelul central este reprezentat de un parchet central situat la sediul Parchetului European, alcătuit din colegiu, camerele permanente, procurorul-şef european, procurorii-şefi europeni adjuncţi, procurorii europeni şi directorul administrativ. Nivelul descentralizat este alcătuit din procurori europeni delegaţi situaţi în statele membre.

Colegiul Parchetului este alcătuit din procurorul-şef european şi din câte un procuror european pentru fiecare stat membru. Colegiul este responsabil de controlul general al activităţilor EPPO, nefiind implicat în decizii operaţionale în cazuri individuale. Colegiul adoptă decizii prin majoritate simplă, procurorul-şef european dispunând de votul decisiv în caz de egalitate de voturi.

Camerele permanente au rolul de a monitoriza şi direcţiona investigaţiile şi urmăririle penale desfăşurate de procurorii europeni delegaţi. La propunerea procurorului european delegat care instrumentează un anumit caz, camerele permanente decid asupra trimiterii în judecată, închiderii unui caz, aplicării unei proceduri simplificate de urmărire penală, trimiterii unui caz către autorităţile naţionale. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea Onogea, editor online: Ady Ivaşcu)

Citiți și:

Laura Codruţa Kovesi, validată în funcţia de procuror-şef european (fişă biografică)