Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a făcut miercuri ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi drept primul procuror-şef european, anunţă PE într-un comunicat oficial.

Decizia Conferinţei preşedinţilor urmează după un acord din septembrie dintre negociatorii PE şi ai Consiliului UE privind desemnarea noului şef al Parchetului European în persoana Laurei Codruţa Kovesi. Echipa de negociere a Parlamentului a susţinut-o pe Laura Codruţa Kovesi în timpul negocierilor, precizează instituţia.

"După validarea ei de astăzi, dna Kovesi poate începe mandatul său de 7 ani. Consiliul a validat acordul anterior în această săptămână", se mai menţionează în comunicatul PE.

Eurodeputaţii români Dacian Cioloş şi Siegfried Mureşan au salutat, prin postări pe reţelele de socializare, finalizarea procesului de numire a primului procuror-şef european.

"Este un moment important şi simbolic pentru România că lupta împotriva fraudei şi a corupţiei care aduc atingere fondurilor publice ale Uniunii Europene va fi condusă de o româncă pentru următorii şapte ani. Felicitări, Laura Codruţa Kovesi! Ai şansa de a construi de la zero Parchetul European (EPPO) şi sunt sigur că o vei face cu competenţă şi cu responsabilitate", a scris în postarea sa liderul grupului Renew Europe din PE.

La rândul său, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din PE, a scris pe contul său de Facebook că "începând de astăzi, noul procuror-şef european se poate apuca de treabă. Are un an la dispoziţie să pună la punct noul Parchet European care trebuie să fie funcţional până la finalul anului viitor. Să îi urăm mult succes!".

Consiliul Uniunii Europene a validat luni formal numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.

Biroul Procurorului Public European (EPPO), care se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca - se vor putea alătura în orice moment.

EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie operaţional în noiembrie 2020. Laura Codruţa Kovesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale. ''Consiliul va continua să monitorizeze crearea biroului pentru a asigura un EPPO eficient şi efectiv care devine un pilon al luptei contra corupţiei şi fraudei cu fonduri UE'', a declarat ministrul finlandez al justiţiei, Anna-Maja Henriksson, în calitate de preşedinte al Consiliului UE.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editori online: Anda Badea, Ady Ivașcu)

Citiți și:

Laura Codruţa Kovesi, validată în funcţia de procuror-şef european (fişă biografică)

Procurorul-şef european şi Parchetul European (EPPO) - atribuţii