În anul 1869, a fost inaugurată oficial linia de cale ferată Bucureşti - Giurgiu, precum şi prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret, notează volumul ''O istorie sinceră a poporului român'' (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008).

Între 1864 şi 1880, diferite căi ferate au fost construite pe teritoriul Principatelor Unite, precizează site-ul www.cfr.ro. Guvernul român a semnat, în 1866, un contract cu compania engleză "John Trevor Barclay & John Staniforth" pentru construcţia unei căi ferate din capitala Bucureşti spre portul dunărean Giurgiu. Calea ferată a fost pusă în funcţiune la 19/31 octombrie 1869, fiind prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României.

La data menţionată, Principele Suveran Carol I a inaugurat oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu şi prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. În ziua de 7 septembrie 1869, cu o lună şi jumătate înainte de inaugurarea oficială, din Gara Filaret a plecat primul tren spre Giurgiu, avându-l ca pasager pe Principele Suveran Carol I.

Ceremonia de la 19/31 octombrie 1869 a fost solemnă şi plină de entuziasm, conform site-ului www.familiaregală.ro. A fost prezent şi "capul" Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul Nifon. Carol I i-a invitat în tren pe membrii Guvernului şi pe cei ai Corpului Diplomatic. Drumul pe calea ferată de 67 kilometri a fost străbătut în 90 de minute. Vagoanele scurte (7-8 metri), aveau 3-5 compartimente cu uşi care dădeau direct afară şi erau iluminate cu ulei de rapiţă. Instalaţiile sanitare şi de încălzire lipseau.

Această legătură feroviară prezenta importanţă, în principal, pentru transporturile de marfă, deoarece permitea transportul de produse agricole din interiorul ţării către Dunăre şi mai departe spre Marea Neagră. Pe de altă parte, ea a servit la aprovizionarea capitalei româneşti cu produse finite importate. Principele Carol I al României a susţinut construirea rapidă a unui pod peste Dunăre, pentru a realiza o legătură prin oraşul Ruse către Constantinopol; România se afla încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Totuşi, din cauza interesului scăzut pentru acest proiect, planurile începute în 1870 au fost în curând abandonate.

În anul 1960, Gara Filaret a fost închisă şi transformată în autogară. Trenurile personale spre Giurgiu au început să plece din Gara Progresul, iar trenurile accelerate din Gara de Nord.

În patrimoniul Muzeului Căilor Ferate Române se află garnitura trenului care a făcut prima cursă pe o cale ferată în România, în octombrie 1869, între Bucureşti şi Giurgiu, acesta fiind tras de locomotiva cu abur Călugăreni, potrivit site-ului cenaferwebsite/home/muzeu. Locomotiva Călugăreni a circulat timp 31 de ani, între 1869 şi 1900, pe linia Bucureşti-Giurgiu, după care a rămas la depou şi a fost folosită doar pentru a executa manevre. Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giuleşti.

În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată şi, începând din 1953, a fost expusă la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 şi 1994 a suferit reparaţii capitale pentru a remorca de la Bucureşti la Giurgiu şi retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului şi, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate Bucureşti - Giurgiu. Garnitura trenului Călugăreni, compusă din locomotivă şi trei vagoane de tip clasă, şi anume clasa a I-a, a II-a şi a III-a, se află pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoşoaia, într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale, reducând la minim degradarea fizică a vagoanelor, fiind ferit de soare, ploaie şi zăpadă. Viteza maximă de circulaţie a acestui tren este de 30 km/h. În muzeu este expusă o machetă a locomotivei. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Gabriela Badea) 

*** Explicaţie fotografie din deschidere: Muzeul din incinta Gării Giurgiu, la aniversarea a 140 de ani de la inaugurarea căii ferate Bucureşti-Filaret-Giurgiu