Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al aniversărilor UNESCO, notează https://www.cnr-unesco.ro/.

Liviu Ciulei s-a născut la București, la 7 iulie 1923, fiind fiul lui Liviu Ciulley, un reputat inginer constructor și antreprenor, și al Elenei Clara. Sora sa, Ana, a murit în urma unei operații greșite de cezariană în anul 1946. A absolvit Colegiul Național 'Gheorghe Lazăr' din București și a urmat studii superioare la Facultatea de Arhitectură (1942-1949) și la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București (1943-1946) la clasa Marioarei Voiculescu, potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române 1866-2003' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003) și https://www.dmtr.ro/.

(de la stg.la dr.) Liviu Ciulei, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc şi Ana Szeles, Cannes, Franţa, 20 mai 1965.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

A debutat ca actor în 1945, în timpul studenției, la Teatrul Mic din București, într-un rol secundar în piesa 'Încătușarea', de Philip Barry, în regia Mariettei Sadova. În calitate de regizor și scenograf a debutat la Teatrul Odeon (fostul Teatru al Armatei, astăzi Teatrul Nottara), în noiembrie 1946, cu spectacolul 'Poveste stranie'. Între 1948-1952, a lucrat ca actor și scenograf la Teatrul Mic, colaborând și cu alte teatre din București și din țară.

În paralel s-a lansat în cinematografie, debutând ca actor în producția 'În sat la noi', ecranizare a nuvelei 'Nopțile de iunie' a lui Petru Dumitriu, în regia lui Jean Georgescu și a lui Victor Iliu.

A semnat pentru prima dată ca scenograf de film, în 1952, pentru 'Mircea Cocor', adaptare după romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu, regizat de Marietta Sadova și Victor Iliu. A mai semnat scenografia filmelor 'Facerea lumii' (1971) și 'O scrisoare pierdută' (1977). Din filmografia sa mai amintim: 'Nepoții gornistului' (1953), 'Răsare soarele' (1954) și 'Alarmă în munți' (1955), 'Soldați fără uniformă' (1960), 'Cerul n-are gratii' (1962), 'Facerea lumii' (1971), 'Decolarea' (1971), 'Dragostea începe vineri' (1972), 'Dimitrie Cantemir' (1973), 'Ceața' (1973), 'Mastodontul' (1975), 'Falansterul' (1979), indică https://www.bulandra.ro/ și https://www.cinemagia.ro/.

Regizorul Liviu Ciulei în timpul repetiţiilor pentru piesa de teatru 'Visul unei nopţi de vară', Bucureşti, 23 aprilie 1991.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

În 1956 a publicat eseul 'Teatralizarea picturii de teatru', care a generat nenumărate dezbateri, prin care justifica 'teatralitatea' și încuraja folosirea unor formule curajoase, susținea căutările, reda directorului de scenă dreptul de a fi creator, de a inventa, de a interpreta textul dramatic, notează https://www.ziarulmetropolis.ro/.

S-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București (azi Teatrul Bulandra), adus de Lucia Sturdza Bulandra, unde a debutat ca regizor în 1957, montând 'Omul care aduce ploaia' de Richard Nash. A fost directorul artistic al Teatrului Bulandra din 1963 până în 1972, când a fost demis în urma interzicerii de către cenzura impusă de regimul comunist a piesei 'Revizorul', scrisă de Nicolai Gogol și montată de Lucian Pintilie, potrivit http://aarc.ro/.

Tot în 1957 a realizat primul său film 'Erupția', pe un scenariu de Petre Luscalov. Au urmat 'Valurile Dunării' (1959), pe un scenariu de Francisc Munteanu, fiindu-i decernat Globul de Cristal, marele premiu al Festivalului de la Karlovy Vary (1960), și 'Pădurea spânzuraților' (după cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu), un apogeu al experienței sale regizorale, pentru care a primit Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului de Film de la Cannes (1965).

Regizorul Liviu Ciulei la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Teatru şi Film, Bucureşti, 23 iunie 1997.

Foto: (c) MARIUS MACSENTIAN/Arhiva istorică AGERPRES

Directoratul lui Liviu Ciulei a marcat începutul unei perioade faste pentru Teatrul Bulandra, când au fost montate spectacole de excepție: 'Cum vă place', de W. Shakespeare, 'Opera de trei parale', de Bertolt Brecht, 'Leonce și Lena', de Georg Büchner, 'O scrisoare pierdută', de I.L.Caragiale, 'Azilul de Noapte', de Maxim Gorki, 'Elisabeta I', de Paul Foster. 'Gin Rummy', de Donald L. Coburn, a fost ultimul spectacol pus în scenă la Teatrul Bulandra, în 1980, înainte de plecarea sa din țară.

A descoperit și format o școală de actori, marii actori care și-au legat numele de al său au fost reprezentanții Generației de aur a teatrului românesc: Clody Bertola, Ileana Predescu, Gina Patrichi, Fory Etterle, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Mariana Mihuț, Rodica Tapalagă, Ion Caramitru, Florian Pittiș, Ștefan Bănică.

Ca arhitect a contribuit la reconstrucția scenică a Teatrului 'Lucia Sturdza-Bulandra' și a lucrat în calitate de consilier pentru tehnica de teatru la construcția teatrelor naționale din București și din Craiova.

S-a implicat ca scenograf în realizarea decorurilor pentru mai mult de 170 de spectacole de teatru și operă din țară și din străinătate, potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române 1866-2003' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).

În octombrie 2006, a primit titlul de membru de onoare al breslei arhitecților, acordat de Ordinul Arhitecților din România.

A montat, în 1967, pentru prima dată, un spectacol în străinătate: 'Dantons Mod' ('Moartea lui Danton') de Georg Buchner, la Schiller-Theater din Berlin. Au urmat alte cinci spectacole în Germania, iar începând cu anii 1974-1975 a regizat în țări precum Franța, Marea Britanie, Italia (unde a montat pentru prima oară și un spectacol de operă - 'La Lady Macbeth Di Mtsensk', de D. Șostakovici, la Festivalul dei due Mondi din Spoleto), Țările de Jos, Canada și Australia.

S-a stabilit în Statele Unite, unde a fost membru în conducerea Teatrului 'Vivian Beaumont', din cadrul Centrului Lincoln din New York, apoi director al Guthrie Theatre din Mineapolis, Minnesota (1980-1985). Printre spectacolele regizate aici se numără: 'As You Like It' de William Shakespeare (1981), 'Eve of Retirement' de Thomas Bernhard (1981), 'The Tempest' de William Shakespeare (1981), 'Peer Gynt' de Henrik Ibsen (1982), 'Requiem for a Nun' de William Faulkner (1982), 'Threepenny Opera' de Bertolt Brecht si Kurt Weill (1983), 'Twelfth Night' de William Shakespeare (1984), 'Three Sisters' de Anton Cehov (1984), 'A Midsummer Night's Dream' de William Shakespeare (1985), 'The Bacchae de Euripides' (1987), 'The Broken Jug' de Heinrich von Kleist (1994), potrivit https://www.bulandra.ro/.

A fost distins cu Premiul Tony pentru activitatea desfășurată la Guthrie Theatre, precum și cu Premiul 'John Houseman' pentru contribuția adusă la dezvoltarea teatrului și perfecționarea tinerilor actori. Totodată, a predat regie la Columbia University din New York (1985-1989) și a fost profesor la Universitatea din New York, Facultatea de Teatru (1989-2003).

În 1991, întors în țară, a pus în scenă, tot la Teatrul Bulandra, două spectacole: 'Visul unei nopți de vară' de W. Shakespeare și 'Deșteptarea primăverii' de Frank Wedekind. A urmat piesa 'Hamlet', de W. Shakespeare, în 2000, iar în 2005 - 'Șase personaje în căutarea unui autor' și 'Henric al IV-lea', ambele de Luigi Pirandello, conform https://www.bulandra.ro/. A fost numit director de onoare al Teatrului Bulandra în semn de recunoaștere a meritelor sale extraordinare aduse scenei și ecranului românesc și a devenit membru corespondent al Academiei Române (din 12 martie 1992), potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române 1866-2003' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).

Pentru realizările sale i-au fost acordate Ordinul Muncii clasa a II-a (1964), Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) 'pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice', Premiul UNITER pentru întreaga activitate (1996), Premiul de Excelență la Gala UNITER (2001), Marele Premiu ''Prometheus'' - Opera Omnia (2002), Premiul Uniunii Cineaștilor din România pentru documentarul ''Cu gânduri și cu imagini'' (2006), Premiul pentru întreaga carieră (Festivalul Internațional de Film B-EST, 2008), Premiul 'Lux Mundi' la Gala Premiilor Radio România Cultural (2010), Premiul de Excelență la TIFF (2010).

În 2000 a fost decorat cu Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Mare Ofițer, de Președinția României, 'pentru contribuția cu totul deosebită adusă promovării democrației și culturii românești în lume', indică https://canord.presidency.ro/.

Un album, intitulat ''Liviu Ciulei. Cu gândiri și cu imagini'' (Editura lgloo Media), ce cuprinde schițe de spectacole, fotografii și însemnări, realizat de regizor împreună cu prietenul său, publicistul-dramaturg Mihail Lupu, a fost publicat în 2009.

Marele regizor a încetat din viață la 25 octombrie 2011, la München. În 2012 i-a fost adus un omagiu special, când la Teatrul Bulandra a fost dezvelită o placă comemorativă și i-a fost decernată in memoriam o stea în Piața Timpului din București.

Începând din 2022, Teatrul Alexandru Davila din Pitești organizează Festivalul Internațional de Teatru 'Liviu Ciulei', cea de-a V-a ediție desfășurându-se, în acest an, în perioada 31 octombrie - 29 noiembrie și are tema 'Prezentul clasic', potrivit https://www.teatruldavila.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)