Ziua Armatei României - memoria sacrificiului și responsabilitatea față de cei care servesc patria

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea orașului Carei, Armata Română marca încheierea luptelor pentru eliberarea teritoriului național de sub ocupație străină. Momentul a rămas înscris în istoria țării ca un reper de profundă semnificație militară și națională, amintindu-ne că apărarea suveranității și a integrității teritoriale presupune curaj, solidaritate și sacrificii asumate în numele libertății și al dreptului unui popor de a-și hotărî propriul destin.

La 82 de ani de la acel moment istoric, comemorăm generațiile de militari care au apărat România și au contribuit la restabilirea suveranității sale asupra întregului teritoriu național. Totodată, aducem un omagiu celor care își asumă astăzi responsabilitatea apărării țării, exigențele profesiei militare și obligațiile care decurg din apartenența României la sistemul de securitate colectivă.

Semnificația Zilei Armatei României depășește însă dimensiunea comemorativă. Memoria istorică nu poate fi desprinsă de responsabilitatea prezentului, iar respectul datorat celor care au apărat patria în împrejurări dramatice trebuie să se reflecte în mod concret în felul în care societatea și instituțiile statului îi tratează pe militarii de astăzi.

Consider că profesia militară reprezintă una dintre cele mai exigente forme ale serviciului public, ea presupune asumarea conștientă a unor obligații care pot ajunge până la sacrificiul suprem, subordonarea interesului individual față de îndeplinirea misiunii și respectarea unei discipline întemeiate pe onoare, competență, responsabilitate și loialitate față de Constituție și statul de drept. Aceste exigențe implică, în mod firesc, o responsabilitate pe măsură din partea statului. Asumarea datoriei militare trebuie însoțită de asigurarea unor condiții adecvate de pregătire și de exercitare a profesiei, de protecție socială, de respectare a drepturilor prevăzute de lege și de perspective de dezvoltare profesională compatibile cu cerințele unei armate moderne.

Capacitatea de apărare a unei țări nu poate fi separată de calitatea resursei sale umane. Tehnologia militară, infrastructura strategică și înzestrarea materială își ating scopul numai prin pregătirea, discernământul și profesionalismul oamenilor care le utilizează. Din acest motiv, investiția în apărare trebuie să însemne nu doar modernizarea echipamentelor și dezvoltarea capabilităților, dar și investiția constantă în oameni, în formarea lor și în condițiile în care își îndeplinesc misiunile. În egală măsură, recunoștința față de veteranii de război, față de militarii răniți în timpul îndeplinirii misiunilor și față de familiile celor căzuți la datorie trebuie să rămână o preocupare permanentă a autorităților publice. Această recunoștință trebuie exprimată nu doar prin ceremonii și declarații solemne, dar și prin respectarea drepturilor legale, prin sprijin concret și prin îndeplinirea cu responsabilitate a obligațiilor pe care statul și le-a asumat față de aceștia.

Realitățile de securitate din vecinătatea frontierelor României, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și importanța strategică a regiunii Mării Negre conferă apărării naționale o relevanță deosebită. În acest context, securitatea țării nu poate deveni obiectul unor abordări conjuncturale și nici nu poate fi subordonată diferențelor de orientare politică. Apărarea suveranității și a integrității teritoriale reprezintă responsabilități fundamentale ale statului, a căror îndeplinire presupune continuitate instituțională, competență profesională, planificare strategică și utilizarea responsabilă a resurselor publice.

Respectul față de Armata României presupune, așadar, atât cinstirea istoriei și a celor care s-au jertfit pentru țară, cât și recunoașterea exigențelor prezentului. Memoria sacrificiului militar nu trebuie să rămână un simplu reper ceremonial, dar trebuie să se regăsească în deciziile, politicile și conduita instituțiilor publice, precum și în modul în care statul își onorează angajamentele față de cei care îl servesc.

Cu prilejul Zilei Armatei României, îmi exprim întreaga considerație față de militarii aflați în activitate, față de cadrele militare în rezervă și în retragere, față de veteranii de război și față de familiile acestora, care împărtășesc responsabilitățile, absențele și sacrificiile inerente profesiei militare. Memoria celor căzuți pentru România ne obligă să păstrăm vie demnitatea instituției militare și respectul față de tradițiile sale. În același timp, respectul față de cei care servesc astăzi patria ne obligă să le asigurăm pregătirea, protecția și condițiile profesionale corespunzătoare responsabilităților încredințate de statul român.

La mulți ani Armatei României! La mulți ani tuturor militarilor români care, prin devotament, competență și onoare, își îndeplinesc misiunea în slujba patriei și a valorilor fundamentale ale statului român!

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui
26 octombrie 2026