Ortodoxe
Sf. Cuv. Pelaghia şi Taisia

Greco-catolice
Sf. cuv. Pelaghia

Romano-catolice
Sf. Pelagia, fc. m.


Sfânta Cuvioasă Pelaghia este pomenită în calendarul creştin ortodox la 8 octombrie.

Sfânta Pelaghia a trăit în Antiohia şi era numită de locuitorii cetăţii "Margareta" pentru podoabele scumpe pe care le purta.

"Femeia era îmbrăcată cu haine de mare preţ, împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, iar împrejurul ei mergeau mulţime de fecioare şi de tineri, îmbrăcaţi frumos şi purtând brăţări de aur. Şi faţa ei era atât de frumoasă, încât oamenii mireni nu se puteau sătura cu vederea frumuseţii ei" (Vieţile Sfinţilor).

Într-o zi, împreună cu alaiul format din tineri şi din tinere, a trecut pe lângă biserica în care unul dintre monahii cu viaţă desăvârşită din mănăstirea Tavenisioţilor din Egipt, episcopul Non, ţinea o cuvântare în timpul unei adunări la care participau mai mulţi episcopi.

Margareta era îmbrăcată în haine scumpe, având o înfăţişare provocatoare. Deşi ceilalţi participanţi la adunarea bisericească şi-au întors privirea de la acel alai al pierzării, episcopul Non s-a uitat cu insistenţă după femeia din mijlocul grupului, suspinând şi spunând că este copleşit de toată grija acelei femei pentru împodobirea trupului pentru că a întrecut toată grija pe care o are el pentru sufletul său. Acea femeie, ca să fie plăcută curtezanilor ei, a pus atâta sârguinţă spre a fi frumoasă, iar el socotea că nici pe departe nu se străduieşte cu atâta dăruire să fie plăcut Lui Dumnezeu.

Trecând ziua în care s-a făcut văzută de episcop, a doua zi, după Sfânta Liturghie, în timpul în care episcopul Non vorbea din nou mulţimii, Dumnezeu a făcut să intre în biserică şi Margareta, ea care niciodată nu intrase în biserică şi nici nu şi-a adus niciodată aminte de păcatele sale. Auzind cuvintele episcopului, a început să verse păraie de lacrimi, înţelegând frica de Dumnezeu şi faptul că acela spune adevărul. A căzut la picioarele episcopului Non, rugându-l să o călăuzească spre mântuire.

A primit botezul creştin cu numele Pelaghia şi după opt zile a plecat din Antiohia la Ierusalim, îmbrăcată cu o haină veche, după ce toate averile sale le-a împărţit săracilor, orfanilor şi neputincioşilor. Aici, pe muntele Eleonului, în preajma Ierusalimului, şi-a zidit o chilie, fără uşă, numai cu o fereastră, unde a trăit până la sfârşitul zilelor. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)