Sezonul Premiilor Nobel 2019 începe luni, 7 octombrie, la Stockholm, cu anunţarea laureatului sau laureaţilor Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, potrivit www.nobelprizemedicine.org.

Anul trecut premiul a fost atribuit cercetătorului american James P. Allison şi omului de ştiinţă japonez Tasuku Honjo "pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ", conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor, omenirea continuând să lupte împotriva bolilor şi a morţii.

Până în prezent, au fost acordate 109 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Dintre cei 216 premiaţi, 12 sunt femei. Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea când i s-a acordat premiul, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină s-au numărat: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei), Robin Warren şi Barry Marshal (2005, pentru investigaţii care au dovedit că ulcerele de stomac au o origine bacteriană şi că pot fi tratate în consecinţă cu antibiotice); Andrew Z. Fire şi Craig C. Mello (2006, pentru activitatea lor în domeniul controlării fluxului de informaţii genetice); Mario Capecchi, Olivier Smithies şi Martin Evans (2007, pentru lucrări privind celulele stem); Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier (2008, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane); Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak (2009, pentru studiul asupra enzimei telomerază).

Câştigătorul din 2010 al Premiului Nobel pentru medicină a fost cercetătorul britanic Robert G. Edwards, pentru cercetările sale în domeniul fertilităţii şi al fecundării in vitro, descoperire care a ajutat milioane de cupluri infertile să aibă urmaşi.

Cercetătorii Bruce Beutler, Jules Hoffmann şi Ralph Steinman au câştigat Premiul Nobel pentru medicină, în 2011, pentru studii asupra sistemului imunitar uman.

În 2012, premiul a revenit japonezului Shinya Yamanaka şi britanicului John Gurdon "pentru că au descoperit modul în care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente".

Anul următor, în 2013, doi americani, James Rothman şi Randy Shekman, şi germanul Thomas Sudhof au fost distinşi cu acest premiu pentru "descoperirile lor în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele noastre".

Laureaţii Premiului Nobel pentru Medicină din 2014, americanul John O'Keefe şi cuplul norvegian May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, s-au dedicat studierii creierului, ceea ce le-a permis să descopere ''GPS-ul intern'' care face posibilă orientarea în spaţiu.

În 2015, laureaţii au fost William C. Campbell şi Satoshi Omura pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecţiei provocate de nematode (viermi cilindrici), alături de Youyou Tu, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva malariei.

În 2016, omul de ştiinţă nipon Yoshinori Ohsumi a câştigat acest premiu "pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie".

Oamenii de ştiinţă americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au câştigat, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2017, pentru studiul privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiţă, editori online: Adrian Dãdârlat, Ady Ivaşcu)

Sursa foto: Nobel Prize / Facebook

Citiţi şi:

Nobel 2019 - William G. Kaelin, Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza, câştigătorii premiului Nobel pentru Medicină