Ziua mondială a vederii ("World Sight Day" - WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 10 octombrie anul acesta.

Această zi reprezintă o manifestare ce vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere. Sloganul de anul acesta, "Vision First", rezumă angajamentul profesioniştilor de pe orice meridian în vederea utilizării tuturor mijloacelor posibile pentru îngrijirea şi menţinerea vederii sănătoase a populaţiei, potrivit site-ului Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, www.iapb.org.

Scopul Zilei mondiale a vederii este acela de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra pacienţilor care suferă din cauza lipsei totale a vederii, asupra numărului crescut de probleme oculare şi asupra pacienţilor care au nevoie de ajutor.

Ziua mondială a vederii marchează momentul în care comunitatea internaţională îşi reafirmă angajamentul în direcţia reconsiderării importanţei îngrijirii vederii şi tratării acesteia drept o problemă globală de sănătate publică.

Agenţia Internaţională pentru Prevenirea Orbirii a fost înfiinţată în 1975 ca organizaţie de coordonare, pentru a conduce eforturile internaţionale în activităţile de prevenire a orbirii. Prima sa realizare majoră a fost aceea de a promova un program pentru prevenirea orbirii, împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

La nivel mondial, peste un miliard de oameni trăiesc cu o deficienţă de vedere, deoarece nu primesc îngrijirea de care au nevoie pentru afecţiuni precum miopia, prezbitismul, glaucomul sau cataracta, arată primul raport mondial dedicat vederii prezentat la Geneva, la 8 octombrie, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Acest raport constată că îmbătrânirea populaţiilor, evoluţia stilului de viaţă şi problemele de acces la îngrijirea oculară, în special în ţările cu venituri mici sau medii, sunt printre principalii factori responsabili de creşterea numărului de persoane cu deficienţe de vedere. "Persoanele care au nevoie de îngrijiri oculare trebuie să poată beneficia de intervenţii de calitate, fără a fi expuse la dificultăţi financiare. Includerea îngrijirii oculare în planurile naţionale de sănătate şi în pachetele esenţiale de îngrijire reprezintă, pentru fiecare ţară, o etapă importantă pe drumul către acoperirea universală cu servicii de sănătate", a subliniat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Cel puţin 2,2 miliarde de persoane suferă de deficienţe de vedere sau de cecitate, dintre care peste un miliard prezintă o afecţiune care ar fi putut fi evitată sau încă nu este tratată. Alte constatări majore ale raportului includ: bolile oculare şi deficienţele de vedere nu sunt distribuite în mod uniform: cele mai afectate sunt în general persoanele care trăiesc în mediul rural, persoanele cu venituri mici, femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile etnice şi popoarele indigene.

Potrivit estimărilor, în zonele cu venituri mici şi medii, nevoia nesatisfăcută de corectare a vederii de la distanţă ar fi de patru ori mai mare decât în zonele cu venituri mari. În zonele cu venituri mici sau medii din vestul şi estul Africii Subsahariene şi în Asia de Sud, rata orbirii este de opt ori mai mare decât în ţările cu venituri mari.

Este nevoie de aproximativ 14,3 miliarde de dolari pentru a trata miliardul de persoane care suferă de deficienţe de vedere sau de orbire din cauza miopiei, a prezbitismului sau a cataractei.

Potrivit raportului, afecţiunile oftalmologice care pot duce la deficienţe de vedere şi la orbire, cum ar fi cataracta, trachomul sau erorile de refracţie, sunt la baza strategiilor naţionale de prevenire şi a altor strategii privind îngrijirea oculară. Nu trebuie subestimată, de asemenea, importanţa afecţiunilor oftalmologice care nu deranjează vederea, cum ar fi xeroftalmia şi conjunctivita, deoarece acestea reprezintă unul dintre principalele motive de consultare în toate ţările.

Raportul constată că este imperativ să fie mai bine integrată îngrijirea oculară în serviciile naţionale de sănătate, inclusiv în asistenţa medicală primară, pentru a răspunde nevoilor mai multor persoane. Raportul mai arată că toate persoanele care suferă de orbire sau de deficienţe vizuale grave netratabile pot rămâne autonome, atât timp cât au acces la servicii de readaptare.

Ziua mondială a vederii este marcată şi în România la aceeaşi dată, fiind instituită prin Legea nr. 48/2016.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD-UNPR, PNL şi independenţi, care susţin, în expunerea de motive, că, potrivit statisticilor mondiale, afecţiunile oculare au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, la nivel global, aproximativ 285 milioane de oameni au vederea afectată parţial sau total. "La nivel global, cauzele orbirii sunt următoarele: cataractă (51%), bolile copilăriei (4%), viciile de refracţie (3%), opacitatea corneei (4%), degenerescenţa maculară legată de vârstă (5%) şi glaucom (8%)", se mai arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul cdep.ro.

Totodată, în acelaşi document, se face referire la reuniunea tuturor reprezentanţilor Societăţilor Naţionale de Oftalmologie din Europa, care a avut loc în perioada 6-9 iunie 2015, la Viena, în cadrul căreia s-au dezbătut aspecte privind derularea Planului Global de Acţiune 2014-2019, la nivelul tuturor statelor, pentru îmbunătăţirea calităţii vederii în toate statele europene. Cu acest prilej, s-a constatat că această zi nu este marcată la nivel naţional în toate ţările europene, unul dintre aceste state fiind România. Iniţiatorii au subliniat faptul că Societatea Română de Oftalmologie doreşte alinierea României la standardele mondiale şi europene, susţinând demersul legislativ.

Propunerea de lege a fost adoptată de Senat, la 28 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, la 2 martie 2016, legea fiind promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la 29 martie 2016, şi publicată în Monitorul Oficial al României, la 1 aprilie 2016.

Potrivit Legii nr. 48/2016, Ziua mondială a vederii în România poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de organizaţiile neguvernamentale din domeniul medical, de reprezentanţele României în străinătate, de entităţi medicale publice şi private, prin evenimente dedicate prevenirii afecţiunilor oculare şi orbirii, responsabil de coordonarea acestor activităţi fiind Ministerul Sănătăţii. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Daniela Juncu)

Sursa foto: www.iapb.org