Ortodoxe
Cinstirea Sfintei Icoane Prodromiţa de la Muntele Athos; Sf. Mc. Proclu şi Ilarie; Sf. Cuv. Mihail Maleinul; Sf. Veronica; Sf. Cuv. Paisie Aghioritul

Greco-catolice
Sf. m. Proclu şi Ilarie

Romano-catolice
Sf. Ioan Gualberto, abate; Fer. David, m.


Cinstirea Sfintei Icoane Prodromiţa de la Muntele Athos are loc în fiecare an, în ziua de 12 iulie.

Prodromiţa este o icoană făcătoare de minuni, păstrate în Schitul românesc Prodromu, în Sfântul Munte Athos, zugrăvită în chip minunat, în anul 1863.

În acel an, ieroschimonahul Nifon, primul stareţ al Schitului Prodromu, şi ieroschimonahul Nectarie au ieşit din Sfântul Munte Athos şi au venit în ţară, dorindu-şi o icoană a Maicii Domnului, care să fie aşezată în biserica cea nouă. Cei doi părinţi au găsit în Iaşi, un bătrân pictor evlavios, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să facă icoana. S-au tocmit însă ca să lucreze numai cu post şi aspră rânduială.

Iconarul a primit învoiala şi a lăsat într-o scrisoare păstrată în arhiva Schitului Prodromu date despre zugrăvirea acestei icoane: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din oraşul Iaşi, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăşi mâna mea, şi în vremea lucrului a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: După ce am terminat veşmintele, după meşteşugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez faţa Maicii Domnului şi a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mâna întâia şi a doua, apucându-mă de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri am văzut că totul a ieşit dimpotrivă, pentru care foarte m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meşteşugul. Şi aşa, făcându-se seară, m-am culcat mâhnit, nemâncând nimic în ziua aceea, dar socotind că a doua zi sculându-mă, să mă apuc mai cu dinadinsul de lucru. După ce m-am sculat a doua zi, mai întâi am făcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugându-mă să-mi lumineze mintea, ca să pot isprăvi Sfânta Icoană; şi când m-am dus să mă apuc de lucru, o! preaslăvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desăvârşit, precum se vede. Eu văzând această minune, n-am mai îndrăznit a-mi pune condeiul pe ea, fără numai am dat lustrul cuviincios, deşi greşeală am făcut aceasta, ca să mai dau lustru la o asemenea icoană. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane".

Icoana Prodomiţa este pictată pe lemn de tei, având un metru înălţime şi 0.70 metri lăţime.

Astăzi este prăznuit şi Cuviosul Paisie Aghioritul, un mare sfânt grec contemporan din Biserica Ortodoxă, cunoscut monah de la Sfântul Munte Athos.

Sfântul Paisie Aghioritul s-a născut la 25 iulie 1924, în Farasa Capadociei din Asia Mică. În Farasa a fost botezat de către Sfântul Arsenie Capadocianul, care i-a pus la botez numele său. La scurtă vreme familia sa a ajuns în Grecia, în urma schimburilor de populaţie dintre Grecia şi Turcia.

Familia Sfântului Paisie s-a stabilit în Konitsa, unde acesta a terminat şcoala primară. Până să meargă în armată, a lucrat ca tâmplar.

În 1945 s-a înrolat în armată, a fost lăsat la vatră în anul 1950. După îndeplinirea serviciului militar, a vizitat Sfântul Munte, unde s-a stabilit definitiv (la Mănăstirea Esfigmenu), în 1953. În 1954, a fost făcut rasofor şi a luat numele de Averchie.

După doi ani, a plecat la Mănăstirea Filotheu, unde a fost făcut "stavrofor" şi i s-a dat Schima mică cu numele de Paisie.

În 1962, a plecat în peninsula Sinai. A revenit la Sfântul Munte în 1964 şi s-a stabilit la Schitul Ivironului, la Chilia Sfinţilor Arhangheli.

A primit Schima mare la 11 ianuarie 1966.

În 1979, a primit la Mănăstirea Cutulmuş chilia Naşterii Maicii Domnului, Panaguda. La Panaguda, Sfântul Paisie a ajutat mii de suflete, aici a folosit întreaga zi pentru a alina durerea omenească, iar noaptea o dăruia slujirii lui Dumnezeu prin rugăciune.

Sfântul Paisie Aghioritul a adormit întru Domnul la 12 iulie 1994, fiind îngropat în incinta Mănăstirii "Sfântul Ioan Evanghelistul" din Suroti, lângă Tesalonic. (surse: http://www.crestinortodox.ro; Cuviosul Paisie Aghioritul - "Mica Filocalie", 2009) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)