Un nou eșec de politică externă! AUR cere o strategie națională pentru Orientul Mijlociu. Investițiile din Golf ajung în Grecia și Italia, nu în România

Fostul vicepremier Cătălin Predoiu a constatat public, pe 24 octombrie, că Emiratele Arabe Unite anunță un plan de investiții de 15 miliarde de euro în Grecia, că Giorgia Meloni caută capital pentru Italia în Kuweit și că noul guvern trebuie 'să colinde lumea' pentru a aduce în România investiții din Statele Unite și din Golf.

Diagnosticul este corect. Autorul lui are însă o problemă de credibilitate. Domnul Predoiu a fost vicepremier și ministru de Interne din iunie 2023 până pe 20 octombrie 2026, în trei guverne succesive, membru al CSAT și premier interimar în mai-iunie 2025. A avut, timp de trei ani, toate pârghiile pentru a face ceea ce cere astăzi altora.
Un vicepremier are la dispoziție ședința de guvern

În octombrie 2025, după prima vizită oficială a unui ministru român de Interne în Regatul Arabiei Saudite, domnul Predoiu anunța deblocarea unor acorduri aflate 'în etapa finală' de negociere și înființarea unui mecanism de consultări la nivel înalt. Un an mai târziu nu există nicio informare publică despre semnarea acestor acorduri. Explicația oferită acum, că planul propus premierului a căzut pentru că 'au fost alte urgențe', descrie exact problema pe care AUR o semnalează de ani de zile: guvernele României au tratat Orientul Mijlociu ca pe un dosar amânabil, așezat mereu după altele. Un vicepremier poate depune un memorandum, poate cere o dezbatere în guvern sau în CSAT și își poate asuma public un proiect. O postare scrisă la patru zile după plecarea din guvern nu ține loc de politică publică. Îl întrebăm pe domnul Predoiu, cu tot respectul: unde sunt acordurile anunțate la Riad și de ce planul său nu a ajuns niciodată pe masa guvernului?

Zece ani de ocazii ratate

Lipsa de viziune nu începe și nu se termină cu un singur ministru. În 2018, România și Emiratele Arabe Unite au ridicat relația la nivel de parteneriat strategic economic, iar Guvernul anunța un plan de acțiune 'în viitorul apropiat'. Opt ani mai târziu, rezultatele acestui parteneriat sunt greu de identificat. În 2020, o invitație oficială de la Riad adresată președintelui României a fost confirmată de Administrația Prezidențială și apoi lăsată fără urmare. În octombrie 2024, România a fost prezentă la primul summit UE-CCG de la Bruxelles, fără niciun proiect concret după aceea. Cifrele arată costul acestei inerții: comerțul României cu Arabia Saudită a depășit 1,3 miliarde de euro în 2024, iar cele aproximativ 270 de firme cu capital saudit din România au, împreună, un capital subscris de numai 24 de milioane de euro (CCIR).

Pe 12 octombrie 2026, scrisoarea prin care Regele Salman bin Abdulaziz îl invita pe președintele României la al doilea summit UE-CCG a fost înmânată la Cotroceni unui consilier prezidențial. Riadul a făcut invitația publică. Bucureștiul a comunicat-o doar prin 'surse'. Summitul, programat pe 24 octombrie la Riad, a fost amânat din motive de securitate, iar o nouă dată nu a fost anunțată. Timpul câștigat astfel trebuie folosit pentru o pregătire serioasă a participării României.

Ambasadorii nu pot duce singuri o relație de stat

Ambasadorii statelor arabe acreditați la București sunt puși prea des în situații umilitoare: mesaje ale șefilor de stat primite fără un răspuns public, propuneri de cooperare fără un interlocutor desemnat, interes economic declarat care nu găsește un proiect pregătit de partea română. La rândul lor, ambasadorii României din regiune lucrează fără un mandat politic clar, fără vizite la nivel înalt care să le deschidă uși și fără un portofoliu de proiecte pe care să-l poată prezenta. Responsabilitatea pentru construirea relației revine Guvernului și Președinției, care au lăsat acest dosar ani la rând pe umerii diplomaților.

De ce Golful este o miză strategică pentru România

Statele Consiliului de Cooperare al Golfului au în Uniunea Europeană un stoc de investiții de aproape 190 de miliarde de euro, iar comerțul UE-CCG a ajuns la 165,7 miliarde de euro în 2025. Prețul petrolului și o parte din gazul lichefiat importat de Europa depind de stabilitatea Golfului și a strâmtorii Ormuz, ceea ce românii simt direct la pompă. PNRR s-a încheiat, iar cadrul financiar multianual 2028-2034 anunță presiuni pe fondurile de coeziune și pe cele agricole. Statele din Golf au canale de mediere pe care Europa le folosește tot mai puțin, inclusiv în războiul de la granița noastră: Jeddah, Riad, schimburile de prizonieri intermediate de Emirate. Golful importă cea mai mare parte din hrană, iar România este un mare exportator de cereale. Portul Constanța poate deveni punctul european al rutelor dinspre Golf și Asia, prin Coridorul de Mijloc și prin legătura cu IMEC.

O prioritate asumată de AUR

Pentru AUR, Orientul Mijlociu este o prioritate de politică externă înscrisă în doctrina partidului. Grupul de Politică Externă 'Titu Maiorescu' a ținut tema vie la București, în Palatul Parlamentului, când puțini o făceau: conferințe despre relația României cu lumea arabă (27 noiembrie 2025), despre Arabia Saudită și Viziunea 2030 (24 februarie 2026) și despre cei 120 de ani de relații româno-egiptene (11 martie 2026), la care au participat ambasadori din întreaga regiune.

Ce propune AUR

1. Strategie națională pentru Orientul Mijlociu și Golf, adoptată prin hotărâre de guvern în cel mult 90 de zile, cu instituții responsabile, termene, indicatori și un raport anual prezentat Parlamentului.

2. Un coordonator pentru relația cu Golful la nivelul prim-ministrului și un comitet interministerial (Externe, Economie, Energie, Agricultură, Transporturi, Interne), astfel încât partenerii să aibă un singur interlocutor.

3. Pregătirea summitului UE-CCG reprogramat: confirmarea publică și din timp a participării la nivel prezidențial, o delegație cu ministrul Economiei, oameni de afaceri și experți pe regiune și două-trei proiecte cu cifre, în locul unei liste lungi: Constanța și coridoarele, securitatea alimentară, energia.

4. Un portofoliu de proiecte bancabile prezentat fondurilor suverane din regiune și negocierea unui fond comun de investiții cu unul sau două state din Golf, după modelul aplicat deja de Grecia.

5. Un inventar public al acordurilor semnate sau negociate cu statele din regiune și nepuse în aplicare, inclusiv parteneriatul cu Emiratele din 2018 și acordurile anunțate la Riad în 2025, cu termene de finalizare.

6. Susținerea vizibilă, în Consiliul UE, a liberalizării vizelor Schengen pentru cetățenii statelor din Golf și creșterea capacității consulare, în schimbul unui angajament reciproc pe investiții și cooperare economică.

7. Un calendar de vizite la nivel înalt în primul semestru al anului 2027 și reactivarea comisiilor economice mixte, cu întâlniri anuale.

8. Atașați economici cu obiective măsurabile în ambasadele din regiune și un program de burse pentru formarea de specialiști în limba arabă și în studii regionale.

9. Implicare pe securitatea maritimă și libertatea navigației, pe canalele diplomatice și umanitare, fără angajarea României în conflictele militare din regiune.
Disponibilitate de cooperare

AUR își declară deschiderea de a lucra cu misiunile diplomatice ale statelor din Orientul Mijlociu și din Golf acreditate la București, cu mediul de afaceri românesc, cu camerele de comerț și cu organizațiile patronale, pentru identificarea proiectelor și a parteneriatelor care pot aduce capital în România. Vom susține orice inițiativă serioasă a Guvernului în această direcție, indiferent cine o propune. Vom urmări, prin instrumentele parlamentare, ce face noul guvern cu acest dosar. Relația României cu Golful este un interes de stat și trebuie tratată ca atare.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor