Opt candidaţi la funcţia de procuror european din partea României susţin, în data de 9 iulie 2019, interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Ana Birchall. Fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE) are dreptul să îşi desemneze trei candidaţi, dintre care Consiliul UE va alege doar unul pentru un mandat de şase ani.

Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ), www.just.ro, pentru funcţia de procuror european din partea României şi-au depus candidatura, pentru noua rundă de selecţie, Daniel Horodniceanu, Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Elena Hach, Constantin Claudiu Dumitrescu, Laura Ecedi Stoisavlevici, Răzvan Horaţiu Radu şi Nicoleta Nolden.

Prima rundă de selecţie a procurorilor europeni a avut loc la 4 aprilie 2019, însă ministrul Justiţiei nu a selectat atunci niciun candidat. Cei care şi-au depus candidatura, la acea dată, au fost Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici, Elena Hach şi Daniel Horodniceanu, se arată pe site-ul just.ro.

Procedura de selecţie pentru funcţia de procuror în cadrul Parchetului European este prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.8 /2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) şi Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/598 a Consiliului din 9 aprilie 2019 privind normele tranzitorii pentru numirea procurorilor europeni pentru primul mandat şi pe durata lui.

Procedura de selecţie pentru funcţia de procuror în cadrul Parchetului European cuprinde două etape: cea naţională şi cea europeană.

Procedura naţională de selecţie a candidaţilor

În cadrul procedurii naţionale de selecţie, potrivit OUG nr. 8/2019, ministrul Justiţiei desemnează trei candidaţi în numele României în vederea numirii.

Candidaţii din partea României pentru funcţia de procuror european sunt selectaţi în urma unui interviu în faţa unei comisii de selecţie prezidate de ministrul Justiţiei din care fac parte şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi doi specializaţi în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnaţi de către ministrul Justiţiei.

Comisia de selecţie este convocată de ministrul Justiţiei, iar în termen de cinci zile de la convocare, comisia publică anunţul privitor la selecţie pe paginile de internet ale MJ, CSM şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). În anunţ sunt indicate cerinţele prevăzute pentru ocuparea acestei funcţii, data şi locul desfăşurării interviului, precum şi termenul până la care pot fi depuse candidaturile.

Pentru a-şi depune candidaturile pentru funcţiile de procurori europeni, persoanele interesate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulative: să fie cetăţeni români, cu domiciliul în România; să fie procurori sau judecători cu o vechime în funcţie de minimum 15 ani; să fie procurori cu grad profesional PÎCCJ sau judecători cu grad profesional de curte de apel; să aibă experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc; să cunoască la un nivel tehnic avansat limba engleză sau franceză.

Interviul de selecţie se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a MJ şi are o durată de maximum 45 de minute pentru fiecare candidat în parte.

În termen de cinci zile de la data interviului, comisia de selecţie alege trei candidaţi care vor fi incluşi în lista cu trei candidaturi pe care ministrul Justiţiei o va înainta Consiliului UE.

Procedura de de selecţie a candidaţilor în cadrul UE

Fiecare stat membru are dreptul să desemneze trei candidaţi pentru funcţia de procuror european din rândul candidaţilor.

Ministrul Justiţiei comunică procurorului-şef european, în vederea numirii de către Colegiul Parchetului European cele trei nume ale candidaţilor la funcţia de procuror european delegat în România.

Dintre cei trei candidaţi propuşi de către fiecare stat membru, Consiliul selectează, cu majoritate simplă, doar unul dintre candidaţii pentru postul de procuror european din statul membru în cauză, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European. Selecţia de către Consiliu se face în baza unui aviz motivat din partea unui juriu de selecţie format din 12 persoane.

Durata mandatului procurorilor europeni este de şase ani care nu poate fi reînnoit. Consiliul poate însă decide să extindă mandatul cu maximum trei ani la sfârşitul perioadei de şase ani, se mai arată în Regulament.

Parchetul European

Parchetul European este o structură a UE înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la care participă doar statele membre care doresc. În prezent, sunt 22 de state membre participante, între care şi România, potrivit site-ului www.consilium.europa.eu.

Rolul acestei structuri este de a colabora mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupţia, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Parchetul European va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro.

Parchetul European este format dintr-un procuror-şef european, un colegiu al procurorilor, procurori europeni delegaţi şi camere permanente.

Parchetul UE ar trebui să îşi preia atribuţiile până la finalul anului 2020. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)

Explicatie foto deschidere: Conferinţa europeană ''Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European  la nivelul autorităţilor naţionale ale Statelor Membre UE participante''