ATUNCI ŞI ACUM: Strada Academiei
Strada Academiei este una dintre cele mai vechi artere bucureştene, care face legătura între str. Doamnei şi Calea Victoriei - Piaţa Revoluţiei. În trecut, deoarece trecea pe lângă Şcoala de la Sf. Sava, strada se numea uliţa Colegiului. După ce pe locul acestei şcoli a fost construită Universitatea ("Academia"), strada s-a numit Academiei, conform site-ului www.bucurestiivechisinoi.ro.
Pornind dinspre strada Doamnei, pe partea dreaptă era centrul comercial Galeriile Blanduziei, pe locul căruia în prezent este o parcare mare. Apoi era fostul Hotel Minerva, într-o clădire cu cinci niveluri, care există şi în prezent. Pe partea stângă, unde fusese demolat cinematograful "Lux", s-a construit blocul-turn Tehnoimport, clădire ridicată în prima jumătate a secolului XX de arhitecţii Harry Stern, Rudolf Frenkel şi Marcel Locar.
La capătul străzii era Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" - care există şi azi, iar în dreapta era unul dintre corpurile vechiului Minister de Interne, pe locul căruia s-a construit clădirea care a fost, până în 1989, sediul CC al PCR, apoi a devenit sediul Senatului României, iar în prezent este sediul Ministerului de Interne. În anii '30, pentru lărgirea şi îndreptarea străzii, clădirile vechi au fost demolate şi pe locul lor au fost ridicate imobile moderne, precizează site-ul bucurestiivechisinoi.ro.
Foto 1: Cafeneaua "Blanduziei" din Bucureşti - Galeriile Blanduziei (strada Academiei) (placă fotografică) (1935) / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Imagine cu str. Academiei (2019) / SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
În intersecţia dintre strada Doamnei şi bd. Elisabeta, exista Hotel Bristol, construit în anul 1894 după planurile întocmite de arh. Filip Xenopol, în stil eclectic, caracteristic în Bucureşti la sfârşitul secolului al XIX-lea - balcoane mici, cu fier forjat. Clădirea are astăzi la parter un restaurant şi un fast-food.
Tot aproape de intersecţie există un imobil care la parter avea mai multe magazine, cel mai cunoscut fiind cel cu piese de schimb pentru magnetofoane, televizoare, radiouri. După intersecţia cu bd. Elisabeta, pe partea dreaptă a străzii este zidul Universităţii Bucureşti, pe partea stângă - Librăria "Mihai Eminescu", al cărei spaţiu a fost trunchiat, în prezent acolo fiind şi un sediu de bancă. Puţin mai departe, pe partea stângă, la intersecţia cu strada Edgar Quinet, se găseşte Librăria Academiei. Clădirea la parterul căreia se află librăria a fost construită spre sfârşitul anilor '70, întrucât cea veche s-a prăbuşit parţial la cutremurul din 4 martie 1977.
Foto 1: Galeriile Blanduziei de pe strada Academiei (1931)/ Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Imagine cu str. Academiei (2019)/SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
După intersecţia cu strada Edgar Quinet, pe partea stângă se află Hotelul Majestic, spatele Teatrului Odeon, o veche galerie de artă şi mai multe spaţii comerciale închise de multă vreme. Unul dintre ele adăpostea, în anii '80, cofetăria "Albina", vestită la acea vreme pentru reţeta proprie de profiterol. Pe partea dreaptă se află noua clădire a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", iar lângă ea este Biserica Sfântul Nicolae "Dintr-o zi".
Locul pe care este ridicată biserica era stăpânit, la începutul veacului al XVII-lea, de un important negustor, Mihaiu din Târguşor, zis şi Grecul din Târguşor. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, a devenit un prosper bogătaş care şi-a mărit mult domeniul şi a ridicat curţi la Târguşor, unde domnitorul a poposit adeseori. Acesta a fost ucis în anul 1612 de voievodul Radu Mihnea (a domnit cu întreruperi în Muntenia, între 1601 şi 1623, şi în Moldova, din 1616 până în 1626), deoarece Mihaiu voia să îl detroneze. La moartea sa, locul pe care se află în prezent Biserica Sf. Nicolae a fost împărţit între cei trei fii ai săi: Neagul, Gheorghe şi Antonie, potrivit istoricului bisericii de pe site-ul dintrozi.ro.
Ca şi tatăl, fiul mai mare, Neagul, îşi dorea să ajungă domn al uneia dintre ţările româneşti. După ce a încercat zadarnic cu rugăminţi şi cu promisiuni la sultanul de la Constantinopol şi la principele Gheorghe Rakoczi I (1630-1648), Neagul şi-a pus nădejdea în Dumnezeu. A făgăduit că va ridica o biserică doar într-o singură zi. Chiar dacă n-a obţinut tronul, şi-a respectat promisiunea. Mica biserică ridicată de Neagul este atestată documentar cu numele "Dintr-o zi", într-un act de judecată din 5 iunie 1665. Despre ea, cronicarul Radu Greceanu scrie că era "o bisericuţă dă lemnu, mititică foarte şi veche da mai cădea, care să chiema Biserica Dintr-o zi", precizează site-ul amintit.
După moartea lui Neagul, mica bisericuţă şi terenul din jurul ei au trecut în stăpânirea fratelui mai mic, Antonie, vornicul din Popeşti, care a ajuns domn al Ţării Româneşti între 1669 şi 1672. Mai târziu, de la el proprietatea trece la fiul său, Neagul Postelnicul Negoescu, zis şi Popescu, apoi la fiica acestuia, Marica, la căsătoria acesteia din 1672 cu Constantin Brâncoveanu (1688-1714). În anul 1702, Doamna Marica "rădicând acea (biserică) dă lemnu din temelie, dă piatra o au zidit, foarte iscusită şi gingaşă făcând-o, o au înfrumuseţat cât şi pă din afară precum să şi vede" (Radu Greceanu). Ceea ce se ştie, conform istoricului sfântului lăcaş, este că Biserica Sf. Nicolae "Dintr-o zi" a servit ca loc de rugăciune domnitorilor până la 1830.
În 1915, lăcaşul sfânt avea să fie declarat monument istoric prin Înalt Decret Regal. Între anii 1997-1998, biserica a fost văruită şi împrejmuită cu gard de fier. Începând cu anul 2005, au fost efectuate lucrări de reparaţie şi consolidare, a fost refăcut turnul clopotniţă, în stilul original brâncovenesc.
După intersecţia străzii Academiei cu strada Biserica Enei şi strada Ion Câmpineanu, se ajunge în piaţeta din faţa Teatrului Excelsior, care e pe partea dreaptă. Pe partea stângă este o clădire care are la parter un restaurant, o farmacie, un magazin de antichităţi, apoi strada se termină în Piaţa Revoluţiei, în dreptul "memorialului Renaşterii", operă a lui Alexandru Ghilduş.
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Daniel Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 3-7 februarie 2025
Declarațiile președintelui Klaus Iohannis în contextul participării acestuia la summitul informal de la Bruxelles, vizita în România a vicepreședintei executive a Comisiei Europene, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, deschiderea sesiunilor parlamentare la Senat și Camera Deputați
Săptămâna europeană 3-7 februarie 2025
Reuniunea informală a liderilor UE de la Bruxelles pe tema apărării europene, protestul din apropierea sediului Comisiei Europene de la Bruxelles privind viitorul industriei europene și locurilor de muncă, semnarea unui pachet financiar de ajutor pentru independența energetică a Republicii Moldova, lansarea de către Comisia Europeană a unui apel privind contribuții de la păr
DESTINAȚII DE WEEKEND: Sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 7 februarie, la Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) are loc, de la ora 18.00, vernisajul expoziției Eclecticon, a artistului Gabriel Brojboiu. Expoziția ilustrează exercițiul diversității de-a lungul mai multor ani, adunând laolaltă pictură, grafică, instalație - statică ori cinetică, video-performance, video-poem, foto și altele.
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007) (7 februarie)
Patriarhul Teoctist, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani. Părinții săi, Marghioala și Dumitru Arăpașu, erau oameni credincioși și evlavioși. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei. A intrat în mănăstire fiind num
Cea de-a 30-a ediție a Critics Choice Awards
Cea de-a 30-a ediție a Critics Choice Awards are loc anul acesta la 7 februarie 2025. Premiile Critics Choice, găzduite de Chelsea Handler, vor fi transmise LIVE de la Barker Hangar din Santa Monica. Emisiunea va fi disponibilă și a doua zi pe serviciul de streaming Peacock. Decernarea premiilor a fost programată inițial pentru data de 12 ianuarie 2025, apoi reprogramată pen
CITATUL ZILEI
'Ceea ce s-a scris despre mine este, cantitativ, incomparabil mai important decât ceea ce am scris eu însumi. Mă instruiesc citind comentariile care s-au scris până acum despre mine, în așa măsură încât, dacă aș avea memorie și aș fi un spirit metodic, aș putea face o teză de doctorat despre opera mea. Aș putea face chiar, și asta ar f
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 februarie
Ortodoxe Sf. Ier. Partenie, episcopul Lampsacului; Sf. Cuv. Luca din Elada Greco-catolice Sf. ep. Partenie al Lampsacului; Sf. cuv. Luca Romano-catolice Sf. Richard, rege; Fer. Ana-Maria Adorni, călug. Sfântul Ierarh Partenie este pomenit î
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 februarie
Este a 38-a zi a anului 2025. Mai sunt 327 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 27 m și apune la 17 h 34 m. Luna apune la 03 h 39 m și răsare la 11 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
DOCUMENTAR: 5 ani de la moartea actorului Kirk Douglas (6 februarie)
Actorul Kirk Douglas s-a născut la 9 decembrie 1916, la Amsterdam, New York. De când era copil s-a afirmat în activitățile sportive (în special lupte libere) și artistice, plăcându-i în special să joace și să ''pună în scenă''. Și-a luat licența în litere la Universitatea din St. Lawrence. După licență
PERSONALITATEA ZILEI: Interpretul Bob Marley
Bob Marley s-a născut la 6 februarie 1945, în Nine Miles, Saint Ann, Jamaica, potrivit https://www.rollingstone.com/. Și-a început cariera muzicală în cadrul grupului Wailers, pe care artistul l-a format alături de Peter Tosh și Bunny Livingston în 1963. Bob Marley s-a căsători
Săptămâna Modei de la New York (6-11 februarie 2025)
Săptămâna Modei de la New York (New York Fashion Week - NYFW), eveniment de modelare a culturii, a tendințelor și a evoluției modei americane, se desfășoară în perioada 6-11 februarie 2025. Evenimentul are loc de două ori pe an, în lunile februarie și septembrie, conform https://nyfw.com/. Consi
6 februarie - Ziua tipografilor militari
La 6 februarie, începând din 2020, este marcată Ziua tipografilor militari, și, implicit, a Centrului Tehnic-Editorial al Armatei (CTEA), care este urmașul Imprimeriei Ministerului de Război, înființată în 1860, potrivit site-ului presamil.ro. Imprimeria Ministerului de Război era menți
6 februarie - Ziua internațională de toleranță zero față de mutilarea genitală feminină (ONU)
Ziua internațională de toleranță zero față de mutilarea genitală feminină este marcată, anual, la data de 6 februarie, și oferă o oportunitate de a evidenția progresul și de a crește gradul de conștientizare pentru a pune capăt acestei practici dăunătoare, se arată pe site-ul https://www.who.int/. În 201
6 februarie - Ziua mondială fără telefon mobil
În anul 2025, Ziua mondială fără telefon mobil, marcată la 6 februarie, a ajuns la ediția aniversară cu numărul 25. Rostul Zilei mondiale fără telefon mobil, inițiativă a scriitorului francez Phil Marso, a fost de a ne convinge să renunțăm, fie și pentru o zi, la utilizarea dispozitivelor mobile de comunicare. În 2025, însă, Phil Marso se ved
CITATUL ZILEI
'Atunci când spui ceva adevărat, adică ceva încercat, resimțit, oamenii nu te cred, oamenii nu vor să te creadă. Sau, câteodată, adevărul poate părea inexpresiv, gol, oarecare: lucrul adevărat n-a fost surprins, el orbește, nu e văzut, vom vedea mai târziu.' - Eugene Ionesco ('Note și contranote', București, 1992)