Ziua internațională de toleranță zero față de mutilarea genitală feminină este marcată, anual, la data de 6 februarie, și oferă o oportunitate de a evidenția progresul și de a crește gradul de conștientizare pentru a pune capăt acestei practici dăunătoare, se arată pe site-ul https://www.who.int/.

În 2012, Adunarea Generală a ONU a desemnat ziua de 6 februarie drept Zi internațională de toleranță zero față de mutilarea genitală feminină, cu scopul de a amplifica și direcționa eforturile de eliminare a acestei practici. Mutilarea genitală feminină (MGF) cuprinde toate procedurile care implică alterarea sau vătămarea organelor genitale feminine din motive non-medicale și este recunoscută la nivel internațional ca o încălcare a drepturilor omului, a sănătății și a integrității fetelor și femeilor. Fetele care suferă de mutilare genitală feminină se confruntă cu complicații pe termen scurt, cum ar fi durere severă, șoc, sângerare excesivă, infecții și dificultăți de a urina, precum și cu consecințe pe termen lung pentru sănătatea lor sexuală și reproductivă și sănătatea mintală, arată https://www.un.org/.

Concentrată, în principal, în 30 de țări din Africa și Orientul Mijlociu, mutilarea genitală feminină este o problemă universală și este practicată și în unele țări din Asia și America Latină. Mutilarea genitală feminină continuă să persiste în rândul populațiilor de imigranți care trăiesc în Europa de Vest, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

În ultimele trei decenii, prevalența MGF a scăzut la nivel global. Astăzi, o fată are cu o treime mai puține șanse de a suferi MGF decât acum 30 de ani. Cu toate acestea, susținerea acestor realizări în fața crizelor umanitare, cum ar fi focarele de boli, schimbările climatice, conflictele armate și multe altele, ar putea duce la un regres al progresului către atingerea egalității de gen și eliminarea MGF până în 2030. Eforturile colective trebuie să se concentreze pe crearea unor medii în care fetele și femeile își pot exercita puterea și alegerea, bucurându-se de drepturi depline la sănătate, educație și siguranță. Acest lucru este posibil prin investiții în inițiative conduse de supraviețuitoarele acestei practici care contestă normele sociale și de gen dăunătoare. Vocile și acțiunile lor pot transforma normele sociale și de gen adânc înrădăcinate, permițând fetelor și femeilor să-și cunoască drepturile și potențialul în ceea ce privește sănătatea, educația, veniturile și egalitatea de gen, se arată pe site-ul Organizației Națiunilor Unite.

Pentru susținerea eliminării mutilării genitale feminine, sunt necesare eforturi coordonate și sistematice, iar acestea trebuie să implice comunități întregi și să se concentreze pe drepturile omului, egalitatea de gen, educația sexuală și atenția acordată nevoilor femeilor și fetelor care suferă de consecințele acesteia. Există o nevoie urgentă de eforturi și mai bine direcționate, coordonate, susținute și concertate, pentru a atinge obiectivul comun de a pune capăt mutilării genitale feminine până în 2030. Vocea fiecărei supraviețuitoare este un apel la acțiune și fiecare alegere pe care o face pentru a-și recupera viața contribuie la mișcarea globală de a pune capăt acestei practici dăunătoare.

De la liderii comunității până la lucrătorii din domeniul sănătății și membrii familiei, fiecare are un rol de jucat. În 2025, tema este 'Step up the Pace: Strengthening Alliances and Building Movements to End FGM'. La 6 februarie este organizat un webinar global de advocacy, cu aceeași temă, organizat de UNFPA - UNICEF Programul pentru eliminarea mutilării genitale feminine, conform https://www.who.int/.

Din 2008, UNFPA, împreună cu UNICEF, conduce cel mai mare program global de accelerare a eliminării mutilării genitale feminine. Tot din 2008, aproape 7 milioane de fete și femei au accesat servicii de prevenire și protecție. În plus, 48 de milioane de persoane au făcut declarații publice de a abandona MGF, iar 220 de milioane de persoane au fost contactate prin mesaje mass-media cu privire la această problemă. În ultimii doi ani, aproape 12.000 de organizații de bază și 112.000 de lucrători comunitari și de primă linie au lucrat pentru a obține schimbarea.

În contextul acestor câștiguri, care rămân fragile, directorul executiv al UNFPA, dr. Natalia Kanem, directorul executiv UNICEF Catherine Russell, directorul general al OMS, doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, reafirmă colectiv angajamentul de a lucra cu țările și de a ajuta la stoparea acestei practici dăunătoare care afectează mai mult de 230 de milioane de fete și femei în viață astăzi. Anul acesta, OMS va lansa noi linii directoare, bazate pe dovezi, cu privire la modul de prevenire și gestionare a complicațiilor de sănătate care rezultă din MGF.

În 2024, a fost publicat Raportul anual 2023 al programului comun MGF: 'Abordarea provocărilor globale cu soluții locale pentru a elimina mutilarea genitală feminină'. Conform acestuia, organizațiile conduse de femei, în special la nivel local și de bază, au o înțelegere aprofundată a provocărilor cu care se confruntă femeile și fetele și au resurse vitale pentru a-și promova drepturile. Ele sunt esențiale pentru schimbarea politicilor, legislației și structurilor instituționale care perpetuează MGF. În 2023, Programul Comun a sprijinit integrarea a 8.817 organizații de bază și comunitare în cadrul coalițiilor și rețelelor care lucrează pentru eliminarea MGF. A implicat peste 111.781 de lucrători din prima linie, la nivel de comunitate, din 241 de parteneri de implementare din 17 țări țintă.

Programul comun, alături de partenerii săi, își menține angajamentul de a continua să consolideze parteneriatul strategic și angajamentul organizațiilor conduse de femei și mișcărilor feministe pentru a-și valorifica influența, capacitățile și contribuțiile la atingerea rezultatelor pe termen scurt, mediu și lung, spre încheierea MGF până în 2030. Programul comun se bazează pe viziunea că soluțiile locale pot accelera eliminarea MGF la nivel subnațional și național, conform https://www.unfpa.org/.AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: unfoundation.org