"Spuma zilelor" ("L'Ecume des jours") este un roman scris de autorul francez Boris Vian (1920-1959).

Cartea a fost publicată în anul 1947 şi a rămas în istoria literaturii pentru imagistica suprarealistă, multiplele fire epice care se întrepătrund şi pentru simbolistica sa.

Colin este un tânăr bogat, Nicholas este valetul său, Chick îi este cel mai bun prieten. În ciuda destinului norocos şi traiului lipsit de griji, chiar luxos, Colin este măcinat de faptul că nu şi-a găsit jumătatea. La o petrecere dată de un amic, Colin se îndrăgosteşte pe loc de Chloe. După o scurtă perioadă de romantism intens, cei doi se căsătoresc. Mai mult, Colin îi donează o parte considerabilă din averea sa lui Chick, pentru ca acesta, la rândul său, să o poată lua de nevastă pe prietena lui, Alyssum.

La întoarcerea din luna de miere, Chloe se îmbolnăveşte grav, medicii descoperind că suferă de un nufăr la plămâni, o boală rară ce nu putea fi tratată decât dacă pacientul era înconjurat, zilnic, de nenumărate flori. În acest fel, averea lui Colin începe să se topească şi acesta e forţat să accepte tot felul de slujbe umile pentru a face rost de bani pentru florile-tratament. Apartamentele lui Colin, Chick şi Nicholas încep să se deterioreze, iar Nicholas îmbătrâneşte într-o săptămână cu câţiva zeci de ani.

În paralel, Chick devine obsedat de cărţile unui autor numit Jean-Pulse Heartre, cheltuindu-şi banii pentru a achiziţiona tot felul de ediţii ale cărţilor acestuia. Soţia lui, Alyssum, face tot posibilul să îl scape pe Chick de obsesia sa bolnavă, dar nu are succes şi, în final, dependenţa lui Chick îl duce la pierzanie.

Criticii literari interpretează nufărul din plămânii lui Chloe ca fiind un simbol pentru cancer sau pentru orice altă boală fatală, care are un efect devastator nu doar asupra pacientului, cât şi asupra celor din jur. Obsesia lui Chick este o metaforă pentru dependenţa de droguri şi pentru modul în care aceasta duce la deteriorarea relaţiilor cu cei apropiaţi.

Romanul "Spuma zilelor" se află pe locul al zecelea în topul celor mai bune 100 de cărţi ale secolului XX, întocmit de publicaţia Le Monde, potrivit thegreatestbooks.org.

A inspirat trei ecranizări, dintre care două franţuzeşti, în 1968 şi 2013. Primul film păstrează titlul cărţii, iar al doilea se numeşte "Mood Indigo". Cea de-a treia ecranizare este o producţie japoneză, cu titlul "Chloe", lansată în 2001, potrivit imdb.com.

Cartea lui Boris Vian a inspirat chiar şi o piesă de operă, compusă de rusul Edison Denisov, a cărei premieră a avut loc în 1986. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)