Începând cu 2010, la data de 6 iunie este marcată, anual, Ziua limbii ruse, la recomandarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Limba rusă este una dintre cele şase limbi oficiale ale ONU, celelalte fiind engleză, arabă, spaniolă, chineză şi franceză.

Scopul zilelor lingvistice ale ONU este atât de a sărbători multilingvismul şi diversitatea culturală, cât şi de a aminti publicului istoria şi cultura fiecăreia dintre cele şase limbi amintite, potrivit www.un.org.

Limba rusă este scrisă în alfabetul chirilic şi aparţine grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene. Este limbă oficială în Rusia, Belarus, Kazahstan şi Republica Kârgâză. Este folosită în întreaga Europă de Est, în Ţările Baltice, Caucaz şi Asia Centrală. După numărul de vorbitori nativi, limba rusă ocupă a opta poziţie în lume, iar după numărul total al vorbitorilor, locul al şaptelea între limbile vorbite pe Terra, potrivit ignatius.edu. Totodată, limba rusă este limba nativă cea mai vorbită în Europa, cu aproximativ 167 de milioane de vorbitori nativi în Rusia, Ucraina şi Belarus.

La 6 iunie 2019, Biblioteca Dag Hammarskjolda din cadrul complexului sediului central al ONU găzduieşte un eveniment festiv, organizat de Misiunea Permanentă a Federaţiei Ruse la ONU şi de Misiunea Permanentă a Republicii Belarus la ONU, arată www.un.org. Cu acest prilej, sunt programate conferinţe şi prelegeri despre limba şi cultura rusă. Studenţi care fac parte din Programul ONU dedicat studiului limbii ruse vor recita poeme în limba aniversată.

Nu în ultimul rând, la eveniment participă Stephen Perle, unul dintre cei mai apreciaţi traducători ale operelor clasice literare ruseşti.

Data de 6 iunie nu a fost aleasă întâmplător pentru a celebra limba rusă, aceasta fiind ziua de naştere a poetului Aleksandr Sergheevici Puşkin, considerat întemeietorul literaturii ruse moderne.

Puşkin s-a născut în anul 1799, la Moscova, într-o familie de nobili. Este unul dintre marii maeştri ai poemului epic-liric şi totodată unul dintre cei mai consacraţi lirici ai literaturii universale. Ca poet liric, a cultivat elegia, oda, epistola, romanţa, valorificând bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor folclorice ale poporului rus. Dintre poemele sale amintim: "Ruslan şi Ludmila" (1820), "Fântâna din Bahcisarai", "Rursalka", "Fraţii haiduci", "Ţiganii" (1824), poemele istorice-eroice "Poltava" (1828) şi "Călăreţul de aramă" (1833).

Proza lui Puşkin cuprinde nuvele, cum ar fi "Căpitanul de poştă" (1830) şi romane istorice, precum "Fata căpitanului" (1836), ce evocă momente din răscoala condusă de Pugaciov. De asemenea, opera lui Puşkin mai cuprinde romane în versuri - "Evgheni Oneghin" (1831), precum şi tragedii realiste - "Boris Godunov" (1825).

Textele unor poeme ale lui Puşkin au constituit baze pentru scrierea operelor unor compozitori celebri, precum: Musorgski, Ceaikovski, Glinka, Rimski-Korsakov, Rahmaninov.

Puşkin a fost ucis la 10 februarie 1837, într-un duel provocat, se pare, prin intrigile de la curtea ţarului Nicolae I. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)