Mihai Eminescu, 130 de ani de la moarte: Opera poetului naţional al românilor
Mihai Eminescu a debutat literar în 1866, cu poezia ''La mormântul lui Aron Pumnul'', pe care a semnat-o M. Eminoviciu. Închinată memoriei profesorului său, poezia a apărut în broşura omagială scoasă la moartea acestuia (12/24 ianuarie 1866, la Cernăuţi), intitulată ''Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti din Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul'', conform "Dicţionarului general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2005).
Cel care a descoperit talentul poetic al lui M. Eminescu a fost Iosif Vulcan, directorul revistei ''Familia'', după ce a primit, în februarie 1866, mai multe creaţii aparţinând tânărului poet. Adevăratul debut a avut loc în nr. 6/1866 al revistei, prin publicarea poeziei ''De-aş avea...'', semnată pentru întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan) şi însoţită de următoarea notă: ''Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de 16 ani, care, cu primele sale încercări poetice trimise nouă, ne-a surprins plăcut''. După publicare, poetul acceptă numele de Eminescu şi îi adresează lui I. Vulcan o scrisoare de mulţumire, întrebându-l dacă mai poate trimite şi alte lucrări, deschizându-se în acest fel seria colaborărilor în paginile revistei, conform volumului biografic "Viaţa lui Mihai Eminescu" de George Călinescu (Editura pentru literatură, 1966).
Activitatea sa poetică a început şi s-a încheiat la ''Familia''. Mihai Eminescu a publicat aici, începând cu anul 1866, timp de trei ani, 12 poezii (''De-aş avea...'', ''O călărire în zori'', ''Din străinătate'', ''La Bucovina'', ''Speranţa'', ''Misterele nopţii'', ''Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie'', ''La Heliade'', ''La o artistă'', ''Amorul unei marmure'', ''Junii corupţi'', ''Amicului F. I.''), precum şi o traducere - nuvela "Lanţul de aur" de Obkel Adam, iar cu puţin timp înainte de a se îmbolnăvi, în primăvara anului 1883, i-a mai încredinţat lui Iosif Vulcan şapte poezii, între care: ''S-a dus amorul...'', ''Pe lângă plopii fără soţ...'', ''Şi dacă...'', ''Din noaptea...''.
Foto: (c) Sorin Blada / AGERPRES FOTO
În 1868 a scris romanul "Geniu pustiu", rămas neterminat şi apărut postum, precizează "Dicţionarul general al literaturii române". În 1870 începe să colaboreze la revista ieşeană ''Convorbiri literare'', unde i se publică mai întâi poezia ''Venere şi Madonă'' (15 aprilie), apoi poemul ''Epigonii'' şi povestea ''Făt Frumos din lacrimă''. Continuă în 1871, cu poeziile ''Mortua est'', ''Înger de pază'' şi ''Noaptea''.
Stabilit la Iaşi, începe să frecventeze societatea literară ''Junimea'', în care îşi citeşte creaţiile. Tot în 1871 au mai apărut în revista societăţii poemul ''Egipetul'', nuvela ''Sărmanul Dionis'', poeziile ''Înger şi demon'' şi ''Floare albastră''. Printre poeziile care apar în ''Convorbiri literare'' după 1880 se numără: ''Departe sunt de tine'', ''Povestea codrului'', ''Singurătate'', ''Împărat şi proletar'', ''O rămâi'', ''Revedere'', primele patru ''Scrisori'' (''Scrisoarea V'' fiind publicată postum -1890), ''Sara pe deal'', ''La steaua'' ş.a. În 1883 apărea, în ''Almanahul Societăţii economice social-literare 'România jună' din Viena'', poemul ''Luceafărul'', reprodus apoi şi în paginile ''Convorbirilor literare''.
În 1878, din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, traduce primul tom al lucrării "Fragmente din istoria românilor", scrisă de Eudoxiu Hurmuzachi în limba germană. Patru ani mai târziu, în 1882, termină de scris drama "Alexandru Lăpuşneanu", conform "Dicţionarului general al literaturii române".
Foto: (c) Alec Miscsik / AGERPRES FOTO
Singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883, cu o prefaţă semnată de Titu Maiorescu. Volumul ''Poesii'' a fost tipărit de Editura Librăriei Socec&Comp - Bucureşti, beneficiind de o grafică deosebită şi având o prefaţă scrisă de Titu Maiorescu. Pe coperta cărţii era trecut anul 1884. Alte două ediţii au mai apărut în 1885 şi în 1888, precizează volumul "Viaţa lui Mihai Eminescu" de George Călinescu.
Volumul "Poesii" a fost tipărit când Eminescu nu era în ţară. Deja se afla internat într-un sanatoriu în Germania, în 1883 apărând primele semne ale bolii.
Această primă culegere din opera poetică eminesciană cuprinde 61 de poezii, plus trei variante la ''Mai am un singur dor''. Volumul cuprinde 38 dintre poeziile publicate pentru prima oară sau retipărite în revista ''Convorbiri literare'', precum şi 26 inedite: ''Glossă'', ''Odă'', ''Iubind în taină...'', ''Trecut-au anii...'', ''Veneţia'', ''Se bate miezul nopţii...'', ''Cu mâne zilele-ţi adaugi'', ''Peste vârfuri'', ''Somnoroase păsărele'', ''De-or trece anii...'', ''Lasă-ţi lumea...'', ''Te duci...'', ''Din valurile vremii...'', ''Ce te legeni...'', ''La mijloc de codru...'', ''Mai am un singur dor'', ''Criticilor mei''.
Foto: (c) Alec Miscsik / AGERPRES FOTO
Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat şi proză (''Sărmanul Dionis'', "Făt Frumos din lacrimă"), nuvelă fantastică (''Cezara''), povestiri,schiţe ş.a.
În 1883 este ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 februarie), condusă de B.P. Hasdeu.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Române.
În ianuarie 2005, a apărut primul volum al manuscriselor eminesciene, ediţie facsimilată coordonată de Academia Română, iar la 15 ianuarie 2006 au fost lansate volumele II-VI din această ediţie. Primul volum a apărut la Editura Enciclopedică, în el fiind selecţii ale operei poetului din perioada ieşeană (1866-1878): piese de teatru, traduceri, versuri, publicistică, cronică dramatică, dicţionar de rime. Printre poemele incluse se numără "Mortua est", "Călin Nebunul", "Scrisoarea II", "Călin (file de poveste)" şi "Atât de fragedă".
Foto: (c) Alex Tudor / AGERPRES FOTO
La 15 ianuarie 2008, în sala de expoziţii a Bibliotecii Academiei Române, au fost lansate 12 volume din seria manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, care se adăugau altor şapte deja apărute. Cărţile au apărut într-un tiraj de 750 de exemplare, sub egida Editurii Enciclopedice, Bibliotecii Academiei Române şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.
În cele aproape 2.600 de pagini, volumele reunesc creaţii ale poetului din perioada 1874-1883 (vol. VIII), cele din tinereţe, respectiv însemnări geografice şi istorice (vol. IX), articolele politice din perioada 1876-1880 (vol. X), versiunile pregătitoare la dicţionarul de rime şi diverse scrieri din perioada 1880-1883 (vol. XI), diverse texte eminesciene din perioada 1877-1883 (vol. XII), dicţionarul de rime al lui Mihai Eminescu (vol. XIII), teatru şi, respectiv, dicţionarul de rime, varianta finală (vol. XIV).
Manuscrisele lui Eminescu au fost donate Academiei Române, în 1902, de Titu Maiorescu. Acestea au fost legate în 45 de caiete, conţinând aproximativ 14.000 de file, fără o cronologie strictă şi fără o ordine tematică. ''Caietele'' au fost citite, descifrate, valorificate şi reproduse în ediţii succesive timp de un secol de câteva generaţii de eminescologi, de la Perpessicius, George Călinescu, la Dimitrie Vatamaniuc, ori Petru Creţia. Ele reprezintă, aşa cum estima istoricul Nicolae Iorga, ''un monument naţional'', construit conform principiului că ''orice rând din Eminescu merită să fie tipărit''.
Foto: (c)Luisiana BIGEA / AGERPRES FOTO
Cel care a început amplul demers al studierii manuscriselor lui Eminescu a fost istoricul şi criticul literar D. P. Perpessicius, care şi-a legat numele de ediţia completă a operelor eminesciene, iniţiată în 1939. Ideea a fost reluată în anii '60 de Constantin Noica. Proiectul a fost abandonat pe la mijlocul anilor '80 pentru a intra într-un nou stadiu în decembrie 2000 când, la Academia Română, a fost pusă în funcţiune o instalaţie modernă de scanare digitală, odată cu inaugurarea corpului central al noii clădiri a Bibliotecii. În valoare de aproximativ 2,5 miliarde lei şi de un înalt nivel tehnologic, unic în ţară, aparatura a permis facsimilarea manuscriselor care ar fi riscat să se deterioreze complet în următorii ani din cauza gradului mare de perisabilitate a hârtiei. Iniţiativa a fost înscrisă în Programul Naţional ''Anul 2000 - Anul Eminescu'', care a făcut parte din manifestările dedicate aniversării a 150 de ani de la naşterea poetului. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Daniel Olteanu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fii lor, Audifaciu și Avacum Duminica a 4-a după Rusalii Greco-catolice Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Maria Goretti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iulie
Este a 187-a zi a anului 2026. Au mai rămas 178 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 12 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală