Casa memorială "Ion Minulescu şi Claudia Millian" se află la adresa Strada Gheorghe Marinescu 19, ap. 2, în sectorul 5 al Capitalei.

Apartamentul a fost achiziţionat de familia Minulescu în anul 1934. În 1991, acesta a fost lăsat, cu tot cu patrimoniul aflat în el, Muzeului Naţional al Literaturii Române de către Mioara Laurenţia Minulescu, fiica lui Ion Minulescu, conform http://mnlr.ro.

În Casa memorială "Ion Minulescu şi Claudia Millian", vizitatorii pot admira manuscrise, documente literare şi fotografii inedite ale foştilor proprietari. Numeroasele tablouri şi sculpturi din apartamentul soţilor Minulescu şi Millian sunt semnate de artişti precum Henri Catargi, Iosif Iser, Cecilia Cuţescu Storck, Alexandru Ciucurencu, Oscar Han şi, câteva, chiar de Claudia Millian.

Ion Minulescu (1881-1944) a fost poet, prozator şi dramaturg. După ce şi-a luat bacalaureatul, Ion Minulescu a plecat la Paris (1900) spre a urma Dreptul. Însă, fascinat fiind de viaţa boemei artistice pariziene, a renunţat la studiile juridice. Acum a luat Minulescu cunoştinţă de literatura simbolistă, citind cu pasiune pe Baudelaire, Nerval, Aloysius Bertand, Verlaine, Rimbaud ş.a. În afară de volumele sale de poezii ("De vorbă cu mine însumi", "Spovedanii", "Strofe pentru toată lumea", "Nu sunt ce par a fi" ş.a.), a scris şi proză: "Măşti de bronz şi lampioane de porţelan" (1920), romanul "Roşu, galben şi albastru" (1924), unul dintre cele mai mari succese ale vremii, romanul autobiografic "Corigent la limba română" (1928), "3 şi cu Rezeda 4" (1933) ş.a. Dintre piesele de teatru pe care le-a scris amintim: "Pleacă berzele" şi comedia într-un act "Lulu Poppescu" (1921), piese ce reprezintă debutul lui Minulescu ca autor dramatic, tragedia "Omul care trebuie să moară", publicată în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias".

Claudia Millian (1887-1961) a abordat mai multe domenii, printre care dramaturgia, poezia, pictura. A scris poezie simbolistă, debutând editorial cu volumul "Garoafe roşii" (1914), după care au urmat "Cântări pentru pasărea albastră" (1922), "Întregire" (1936), "Cartea a patra" (1974, postum). A publicat, sub pseudonimul D. Şerban, şi piese de teatru bulevardiere: "Masca", "Rozina", "Vreau să trăiesc", "După paravan". Ne-a lăsat un triptic memorial "Despre Ion Minulescu" (1968), precum şi "Cartea mea de aduceri aminte" (1973). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)