TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Nemuritorii'' (1974)
Filmul de aventuri ''Nemuritorii'', regizat de Sergiu Nicolaescu, a avut premiera în 1974. Scenariul este o adaptare cinematografică, realizată de Sergiu Nicolaescu, a textului ''După furtună'', publicat în 1968 de Titus Popovici. Pe genericul de început este scris motto-ul filmului: ''Acei înaintaşi de-ai noştri care au luptat şi s-au jertfit pentru libertatea, independenţa şi unirea ţărilor române vor rămâne de-a pururi în inimile noastre''.
"Din 1971 aveam ideea celor '13 nemuritori' care, de-a lungul istoriei, apăreau ori de câte ori era nevoie, cu acel curaj şi spirit de sacrificiu demne de a constitui un exemplu pentru alţii", scria regizorul în prezentarea filmului, pe blogul personal, http://sergiunicolaescu.ro.
Acţiunea se petrece în 1611, la zece ani după uciderea lui Mihai Viteazul, când 13 foşti camarazi de luptă din oastea domnitorului, care se răspândiseră prin Europa, se reîntâlnesc şi decid să revină în ţară pentru a-şi îndeplini jurământul faţă de voievodul Mihai - acela de a îndeplini visul Unirii.
"După zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, un grup de viteji din fosta lui oaste încearcă să se îndrepte spre casă, având cu ei o ladă şi steagul celor trei ţări unite. Vitejii fac faţă diverselor obstacole ivite în cale, lada fiind râvnită fie de austrieci, fie de unguri sau de turci...", scria Mircea Alexandrescu, în 1974, în revista "Cinema", potrivit site-ului cinemagia.ro.
Câţiva oşteni ai voievodului Mihai, conduşi de Costea (Ion Besoiu), rămăseseră la Viena şi aşteptau un semn. Voievodul le încredinţase o ladă cu toată averea sa. După câţiva ani, timp în care au trăit prin munţi, oştenii au aflat că domnitorul Radu Şerban (1602-1610) vrea să unească din nou cele trei ţări române şi au hotărât să se întoarcă în patrie ducând cu ei steagul Unirii şi lada în care credeau că se află o comoară. Pe drum, grupul lui Costea se întâlneşte cu Dumitru (Amza Pellea), alt oştean pribeag, care se prefăcea olog şi chior, şi care furase o căruţă şi un tun.

Foto: (c) sergiunicolaescu.ro
În noaptea în care fusese ucis Mihai Viteazul, căpitanul Andrei (Sergiu Nicolaescu) plecase la castelul contelui Şaroşi (Zephi Alşec) pentru a o întâlni pe contesa Maria Cristina (Heide-Marie Wenzel). Stegarul Vasile (Ilarion Ciobanu) a aflat şi a hotărât să-şi încheie socotelile cu Andrei, pe care îl socotea răspunzător de moartea domnitorului. După uciderea lui Mihai Viteazul, căpitanul Andrei a fost prins şi dus în lanţuri până la Viena, însă a reuşit să scape. După şapte ani petrecuţi la ocnă, a rătăcit prin Europa, iar Costea l-a salvat de la spânzurătoare.
Vechii oşteni ai lui Mihai Viteazul se adună într-o peşteră iar Costea le spune lui Dumitru, Andrei şi Vasile că vrea să se întoarcă în ţară cu grupul lui de oameni. Andrei şi Dumitru li se alătură, dar Vasile spune că va veni singur, în urma lor. Pe drum nimeresc în toiul unei lupte şi salvează o femeie dintr-un incendiu, pe Ioana, care era cu minţile pierdute.
Costea îi spune lui Andrei că în lada voievodului Mihai nu era nicio comoară, ci doar scrisori. Costea a luat scrisorile şi a pus în ladă bolovani. Când ajung la castelul contelui Şaroşi, îl ocupă şi îi prind pe nobili. Contesa Maria Cristina recunoaşte că generalul Gheorghe Basta o plătise ca să-l cheme pe căpitanul Andrei în acea noapte în care domnitorul fusese ucis. Oştenii dau foc castelului şi pleacă, dar ajung pe un teritoriu ocupat de turci, fiind prinşi de oştile lui Iusuf Paşa (Colea Răutu), care le cere să lupte ca mercenari în armata sa, dar românii refuză. În acea noapte, oamenii lui Iusuf Paşa fură lada. După ce găsesc doar bolovani, îi îngroapă în nisip până la gât, pentru a-i obliga să spună unde e ascunsă comoara. Ei aduc caii şi îi pun să joace pe capetele oştenilor români, însă aceştia au inspiraţia de a începe să cânte în cor, tare, ştiind că deşi nu văd în jos, caii se feresc de zgomot. Când se lasă noaptea, Vasile îi eliberează, iar oştenii îl iau ostatic pe Iusuf Paşa, îndreptându-se spre ţară. Ajung la ruinele unei cetăţi, păzite de roşiorul Mohor. După ce pun pe cel mai înalt bastion steagul Unirii, Dumitru pleacă la Bucureşti pentru a discuta cu domnul Ţării Româneşti. Dar noul domn, Radu Mihnea, l-a trimis pe Dumitru înapoi de unde a venit, spunându-i postelnicului Butnaru (Gheorghe Dinică) să-l însoţească împreună cu o oaste de 200 de lefegii. Căpitanul Andrei discută cu Butnaru, care condusese cavaleria lui Mihai Viteazul, şi îi spune că vrea să ridice poporul la luptă împotriva năvălitorilor. Andrei îl trimite pe Mohor în sate, să-i cheme pe oameni pentru a apăra cetatea şi steagul lui Mihai Viteazul.
A doua zi, ostaşii români conduşi de Butnaru şi turcii conduşi de Iusuf Paşa atacă cetatea. Oştenii lui Mihai Viteazul mor pe rând. Atacul este reluat în zori, dar vine vestea că se apropie de cetate câteva mii de ţărani din satele din jur. Butnaru le promite oştenilor că îi lasă în viaţă dacă îi dau lada şi pleacă din cetate. Porţile se deschid, iar în curtea cetăţii se află căpitanul Andrei, care îi aşteaptă pe Butnaru şi pe Iusuf Paşa lângă lada în care pusese praf de puşcă. Filmul se încheie cu imaginea celor doi apropiindu-se de Andrei, moment în care lada explodează.
Din distribuţia filmului mai fac parte Jean Constantin, Mircea Pascu, Gina Patrichi, Nicolae Iordache, Paul Fister, Vasile Popa, Dumitru Crăciun, Ion Polizache, Adrian Ştefănescu, Gheorghe Mazilu, Alexandru Dobrescu, Dinu Gherasim, Geo Costiniu.

Foto: (c) sergiunicolaescu.ro
Filmările au fost realizate la studiourile din Buftea, dar şi în multe zone ale ţării - Cislău, Braşov, Râşnov, Sâmbăta, Polovragi, Turnu Severin, Cheile Dobrogei, Hârşova, Histria, Mangalia, Castelul Bran. Unele cadre au fost filmate în localităţi germane - Königstein, Krielstein şi Quedlinburg. Piesele muzicale incluse pe coloana sonoră a filmului au fost compuse de Tiberiu Olah şi Nicu Covaci. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: cinematron.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.













