Stomatologia întră în era 4.0!
Cum schimbă inteligența artificială modul în care mergem la dentist

Roboți de cinci ori mai preciși decât mâna medicului, radiografii citite în 30 de secunde și aplicații care îți arată noul zâmbet înainte să începi tratamentul. Specialiști din Belgia, Bulgaria, Australia și România au vorbit despre toate acestea la Congresul UMF 'Carol Davila', din perspectiva medicului, dar și a pacientului.

București, [27 octombrie]

O lucrare făcută într-o singură vizită, o radiografie analizată în jumătate de minut, un zâmbet proiectat acasă, pornind de la un selfie. Specialiștii numesc deja această etapă 'Stomatologia 4.0'. Despre ea au vorbit la Congresul Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București personalități în domeniu: Reinhilde Jacobs (KU Leuven, Belgia), Giorgi Iliev (Bulgaria), Khaled Ahmed (Universitatea din Melbourne, Australia) și Smaranda Buduru (UMF 'Iuliu Hațieganu' Cluj-Napoca). Toți patru au insistat asupra aceluiași lucru. Tehnologia preia tot mai mult din execuție, dar decizia rămâne a medicului.

Miza e uriașă. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 3,5 miliarde de oameni au afecțiuni orale, iar caria netratată este cea mai frecventă problemă de sănătate din lume. Piața inteligenței artificiale în stomatologie a ajuns în 2025 la aproximativ 1,3 miliarde de dolari și, potrivit Grand View Research, s-ar putea înmulți de cinci ori până în 2033.

Un robot pregătește dinții pentru fațete

Dr. Giorgi Iliev a susținut una dintre cele mai urmărite prezentări ale Congresului. Face parte din echipa de cercetători care a dezvoltat un robot ce pregătește singur dinții pentru fațetele ceramice. Pe tot parcursul procedurii, medicul nu atinge nimic în gura pacientului.

'Astăzi nu mai vorbim despre evoluție, ci despre revoluție, pentru că putem include în tratament prepararea robotică a dinților. Un studiu publicat în august arată că robotul este de cinci ori mai precis decât mâna umană', a explicat dr. Iliev.

Traiectoria robotului e calculată de software, așa că fațetele pot fi făcute în laborator înainte ca pacientul să ajungă la cabinet. Nu mai e nevoie de amprentă și nici de cele două-trei săptămâni de așteptare. Potrivit dr. Iliev, lucrările se potrivesc cu o precizie de aproximativ 50 de microni, de două ori peste pragul acceptat clinic. Robotul 'simte' și materialele de pe dinte și își reglează presiunea în funcție de suprafață, astfel că tratamentul e mai puțin invaziv și se păstrează mai mult smalț.

'Când pacientul vine la cabinet, fațetele sunt deja realizate. Pacientul se așază pe scaun, robotul execută prepararea în aproximativ 30 de minute, iar apoi fațetele pot fi cimentate imediat. Totul se face într-o singură vizită. Robotul nu va lua locul medicului stomatolog. Noi suntem cei care examinăm pacientul, luăm deciziile și facem planul de tratament', a precizat el.

Pacientul vine la stomatolog cu zâmbetul ales de acasă

Schimbarea începe chiar de pe telefonul pacientului. Aplicația gratuită Hi Smiley, de pildă, seamănă cu un joc. Îți faci un selfie și primești pe loc o propunere pentru noul zâmbet, pe care o poți ajusta după gust: un aspect mai tânăr sau mai matur, dinți mai albi sau mai naturali. Rezultatul se vede în 3D, pe propria față.

'Pacientul își face un selfie acasă, iar software-ul îi propune imediat un design al viitorului zâmbet. Apoi poate merge la medic și să-i spună: «Acesta este proiectul meu, asta vreau să obțin»', a spus dr. Iliev.

SmileCloud, platforma românească ce unește estetica și funcția

Prof. dr. Smaranda Buduru predă ocluzologie la Cluj din 1997 și a amintit că un zâmbet frumos trebuie să fie, înainte de toate, și funcțional.

'Colaborez foarte mult cu pacienții mei, dar nu cred că pacientul știe tot ce trebuie să știe și nu cred că noi, medicii, ar trebui să fim doar executanții dorințelor lor. Un tratament e ca o casă: am nevoie de proiect înainte și vreau să-l văd în 3D. Dar dinții trebuie să funcționeze când mestecăm și vorbim, iar estetica și funcția nu pot fi despărțite', a spus prof. dr. Smaranda Buduru, șefa disciplinei de Ocluzie Dentară din cadrul Catedrei de Protetică Dentară a Facultății de Medicină Dentară, UMF 'Iuliu Hațieganu' Cluj-Napoca.

Ca să le îmbine pe cele două, prof. dr. Buduru lucrează cu SmileCloud, o platformă dezvoltată în România și folosită astăzi în toată lumea. Mișcările reale ale maxilarului, înregistrate cu aparatură specială, sunt incluse direct în designul zâmbetului. Pornind de la 1-2 fotografii, AI-ul poate genera chiar un clip scurt în care pacientul se vede vorbind și zâmbind cu noii dinți.

Ce știm, de fapt, despre noile materiale

Sunt lucrările făcute digital neapărat mai bune și mai rezistente? Prof. Khaled Ahmed, de la Universitatea din Melbourne, a pornit de la această întrebare în prezentarea sa despre performanța clinică a restaurărilor dentare moderne.

Sistemele CAD-CAM aduc pacientului avantaje concrete, a explicat el. Tratamentele sunt personalizate și mai precise, confortul e mai mare, vizitele la cabinet sunt mai puține, iar în unele cazuri lucrarea e gata într-o singură ședință. Fluxul digital ajută la obținerea unor restaurări bine adaptate, care arată și funcționează mai bine.

Medicii pot alege astăzi dintre tot mai multe materiale pentru coroane, fațete și alte lucrări, de la ceramică și zirconia până la compozite de ultimă generație. Fiecare are punctele lui forte la estetică, rezistență sau indicații, iar un material potrivit pentru orice situație nu există.

Dr. Ahmed a atras însă atenția că, pentru multe dintre materialele apărute recent, nu există încă suficiente studii care să arate cum rezistă în timp. Datele de până acum sugerează că unele coroane ceramice realizate digital pot dura mai puțin decât cele făcute prin metode clasice. Alte materiale noi au avut rezultate foarte bune după doi ani, însă e nevoie de o urmărire mai îndelungată pentru a le confirma.

Pentru pacient, asta înseamnă că nu contează doar tehnologia cu care e făcută lucrarea, ci și materialul ales pentru cazul lui. La fel de importante sunt respectarea etapelor de tratament, fixarea corectă a lucrării și adaptarea ei la mușcătură. La final, dr. Ahmed a prezentat Block to Bite, un instrument digital care îi ajută pe medici să aleagă materialele pe baza dovezilor științifice.

Diagnostic în 30 de secunde și un 'semafor' pentru medic

Prof. Reinhilde Jacobs, președinta Digital Dentistry Society, conduce la Leuven o echipă multidisciplinară care lucrează din 2018 la instrumente de AI pentru diagnostic și planificarea tratamentelor.

Pornind de la o radiografie panoramică, sistemele dezvoltate de echipa ei generează în aproximativ 30 de secunde un raport complet despre dinți, lucrările existente și eventualele leziuni. Raportul este apoi verificat și aprobat de medic.

Medicul stomatolog curant vede rezultatul sub forma unui semafor. Verde înseamnă că pacientul poate pleca acasă, portocaliu că mai sunt necesare investigații, iar roșu că trebuie trimis imediat la specialist.

Cu ajutorul AI-ului, planificarea unor intervenții complexe, care dura câteva ore, se face acum în aproximativ un minut, cu aceeași precizie. Canalele cu filete nervoase, ușor de scăpat din vedere pe imagini, devin vizibile, iar riscul de leziuni ireversibile la inserarea implanturilor scade. Într-un studiu al echipei, jumătate dintre medici nu au putut spune care coroană fusese proiectată de AI și care de un specialist.

'Nu folosim AI-ul ca să fie mai bun decât noi. Îl folosim pentru că ne câștigă timp și ne putem concentra pe ce contează cu adevărat: planul de tratament. AI-ul este asistentul nostru, nu ne înlocuiește', a spus prof. Jacobs. Ea a avertizat totuși că nu orice inteligență artificială poate fi folosită în medicină.

'Inteligența artificială pe care o știm de pe Instagram sau Google nu poate fi folosită în medicină. Acolo, AI-ul confundă un chihuahua cu o brioșă sau un ciobănesc unguresc cu un mop. În stomatologie nu ne permitem asta. De aceea, AI-ul nostru trebuie să meargă la școală, mai întâi la grădiniță, apoi în școala primară. Avem nevoie de specialiști care să-l antreneze. Altfel, AI-ul începe să «halucineze»', a explicat ea.

Prof. Jacobs a recunoscut deschis și limitele de acum. De exemplu, AI-ul nu este încă suficient de bun la depistarea cariilor incipiente.

Tot despre prudență a vorbit și prof. Buduru: 'Inteligența artificială propune, dar decizia rămâne a medicului, atât în privința datelor, cât și a responsabilității.Trebuie să existe legi care să stabilească cine răspunde, la final, atunci când folosim un robot sau o aplicație de AI. Este misiunea și datoria noastră, prin cercetare științifică, să validăm sistemele de AI. Sunt optimistă sută la sută, dar trebuie să existe un echilibru între entuziasmul exagerat față de AI și respingerea lui totală.'

Despre Congresul UMF 'Carol Davila'

Congresul Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București a avut loc între 22 și 24 octombrie 2026 la Palatul Parlamentului și a reunit peste 11.000 de participanți, specialiști din țară și din străinătate, într-un program interdisciplinar, dintre care aproximativ 6.000 la Stomatologie.