ATUNCI ŞI ACUM: Clădirea ''Caru' cu Bere'', monument de arhitectură al Bucureştiului

Situată pe Str. Stavropoleos nr. 5, în Centrul Vechi al Capitalei, clădirea faimosului restaurant ''Caru' cu Bere'' a fost inaugurată în iunie 1898, fiind construită după planurile arhitectului de origine poloneză Siegfried Kofsinski (1858-1932) şi ale arhitectului Alois Pesch, potrivit istoricului prezentat pe pagina oficială www.carucubere.ro.
Foto 1: Berăria ' Caru' cu Bere' din Bucureşti, monument istoric de arhitectură (1988)/SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Imagine cu clădirea berăriei ''Caru' cu bere'', situată pe Calea Victoriei (2019)/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
În 1879, exista, în Bucureşti, berăria ''La Carul cu Bere'', înfiinţată de ardeleanul Ion Căbăşanu (1846-1934), unde erau angajaţi doi nepoţi ai acestuia, Ion Mircea (1860-1889) şi Gheorghe Mircea (1865-1943), toţi trei veniţi din comuna transilvăneană Caţa (zona Rupea-Sighişoara). În acelaşi an, Nicolae Mircea (1868-1929) li s-a alăturat fraţilor săi.
Nicolae Mircea a cumpărat, la 25 septembrie 1897, locul din Str. Stavropoleos nr. 5, unde urma să fie construit ''Caru' cu Bere''. Câteva luni mai târziu, la 10 martie 1898, acesta obţinea de la Direcţia Tecnică a Primăriei Oraşului Bucuresci ''Autorizaţia de a construi nr. 12/1898, pe terenul din Str. Stavropoleos nr. 5''.
Inaugurată în iunie 1898, clădirea poartă amprenta stilului neogotic, iar modul în care au fost decorate interioarele subliniază ambianţa de berărie germană. Clădirea s-a făcut remarcată în peisajul clădirilor din Bucureşti, prin compoziţia asimetrică a faţadei, marcată de un turn consolă şi prin detalii cu elemente decorative gotice (pinacluri, fleuroane, ancadramente, traforuri) gradate pe verticală şi încununate cu nişa centrală de la nivelul acoperişului, unde era amplasată o statuie evocând o hangiţă, simbolul imobilului. Parterul boltit era bogat decorat cu picturi, vitralii, mozaicuri şi lambriuri sculptate. Clădirea avea un subsol, cu pivniţe pentru depozitarea butoaielor de bere şi vin, parterul înalt servea ca restaurant tip hală. Cele două etaje ale clădirii reprezentau locuinţa proprietarului şi a angajaţilor. De asemenea, exista un pod mansardă amplu.
În 1924, au fost realizate planurile de extindere şi amenajare ale localului cu noile spaţii din Str. Lipscani: spaţiul central al halei a fost deschis, s-a completat decoraţia cu un amplu luminator şi vitralii; subsolul din clădirea veche a fost transformat în cramă de vin.
La 3 februarie 1948, localul din Str. Stavropoleos nr. 5 a fost luat de Societatea Comercială a Municipiului Bucureşti. Treptat, s-a impus noua administraţie, serviciile prestate fiind din ce în ce mai slabe calitativ, spaţiile şi decoraţiunile intrând într-un proces de degradare, vechile picturi murale fiind acoperite cu var. Între anii 1983-1986, s-a încercat refacerea cadrului şi atmosferei originare a localului, realizându-se restaurarea decoraţiei interioare.
În 2006, ''Caru' cu Bere'' a fost redeschis, după ce au fost realizate ample lucrări de reabilitare şi de repunere în valoare a specificului localului şi a calităţii de monument a construcţiei. Descendenţii fondatorului Nicolae Mircea au reuşit să reintre în posesia berăriei în 1999.
Foto 1: Restaurantul ”Caru' cu Bere” din Bucureşti, monument istoric de arhitectură (1979)/RADU CRISTESCU/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Imagine cu clădirea berăriei ''Caru' cu bere'', situată pe Calea Victoriei (2019)/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Corpul Stavropoleos a fost încadrat ca ''Monument istoric de arhitectură'' (nr.crt. 2045 - COD B-II-m-B-19728), iar Corpul Lipscani face parte din Ansamblul de Arhitectură ''Strada Lipscani'' (nr.crt.1304/1290 - COD B-II-a-B-19017), conform Ordinului ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 şi respectiv a Ordinului ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2.361/2010 de aprobare şi modificare a Listei monumentelor istorice, potrivit www.carucubere.ro.
În Bucureşti, înainte de 1800, s-a băut puţină bere. Vinul era preferat de cei care mergeau la cârciumă. Existau totuşi clienţi, germanul Johann Timpel de Gotha a înfiinţat în 1809 o fabrică de bere în marginea Bucureştilor, ce a ars în 1821. Berarii nu figurau în ''Catastihul patentarilor din 1832'', notează Constantin C. Giurescu în volumul ''Istoria Bucureştilor - din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966). Înfiinţarea fabricilor de bere ''Luther'' (1869), ''Oppler'' şi ''Bragadiru'', cu grădinile lor anexe (Eliseul Luther, Coloseul Oppler, complexul Bragadiru) a dat un mare impuls consumului acestei băuturi. Au mai fost deschise berării în plin centru, precum: ''Jubileu'' pe bulevard, ''de Bie'' pe Calea Victoriei, apoi două ''hale cu bere'' pe Calea Griviţei, la numerele 29 şi 35, şi ''Berăria Orientală'' pe strada Municipală 5, existente toate trei în 1882. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.