DOCUMENTAR: 35 de ani de la moartea sculptorului Ion Jalea
Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români, Ion Jalea, s-a născut la 19 mai 1887, în Casimcea, judeţul Tulcea.
A urmat gimnaziul pentru băieţi "Mircea cel Bătrân" din Constanţa (1899) şi apoi Şcoala de Belle-Arte şi Meserii (1903-1907), aceasta fiind perioada în care şi-a descoperit talentul pentru artele plastice sub îndrumarea unuia dintre cei mai cunoscuţi pictori constănţeni ai vremii. Sprijinit de Primăria Constanţa, care i-a acordat o bursă, Ion Jalea şi-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, cu Frederick Storck şi Dimitrie Paciurea (din 1915), potrivit lucrărilor ''Membrii Academiei Române /1866-2003'' (Editura Academiei Române, 2003) şi ''Dicţionarul artiştilor români contemporani'' (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).
În 1912 a debutat cu o expoziţie personală la Bucureşti, unde a expus lucrări inspirate din vechile basme româneşti: Sfarmă-Piatră, Briar, Remuşcarea etc. Şi-a desăvârşit educaţia artistică la Academia Julian din Paris şi la ''Grande Chaumiere'', sub îndrumarea lui Antoine Bourdelle. De asemenea, a lucrat şi în atelierul marelui sculptor impresionist Auguste Rodin.
Ion Jalea a participat la Războiul de Reîntregire Naţională, pe frontul din Moldova, unde, în urma unei răni primite, şi-a pierdut braţul stâng. Pasiunea pentru sculptură şi talentul său l-au determinat să-şi depăşească limitările impuse de infirmitatea sa, continuând să îşi "modeleze" operele cu o singură mână.
.jpg)
Sursa foto: (c) MARIA POSTELNICU / AGERPRES FOTO
În cadrul unei expoziţii colective, organizată la Iaşi de artiştii mobilizaţi, au fost expuse schiţele de front, în care artistul a evocat amintirea războiului, dar şi ororile faţă de tragediile pe care le-a provocat şi sentimentul de recunoştinţă pentru eroii căzuţi la datorie, toate aceste sentimente regăsindu-se transpuse în ''Monumentul soldaţilor francezi căzuţi pe teritoriul României'' (Bucureşti, 1922), ''Monumentul eroilor ceferişti'' (Bucureşti, 1923), ''Monumentul dedicat soldaţilor români, foşti prizonieri în Germania'' (ridicat la Dieuse, Franţa), precum şi în basorelieful ''Mausoleului de la Mărăşeşti'', realizat împreună cu Cornel Medrea, potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române /1866-2003'' (Editura Academiei Române, 2003).
.jpg)
Sursa foto: (c) ION DUMITRU / AGERPRES FOTO
Sculptorul român a întreprins călătorii de studii în: Franţa, Anglia, Italia (1923), URSS (1958, 1963), Austria (1961), Franţa (1962), SUA (1963), Japonia (1966).
În 1922, a expus la Salonul de toamnă de la Paris. Din 1924, a participat la saloane oficiale, la expoziţii anuale de stat, la manifestări de artă românească, organizate la: Rotterdam şi Haga (1930); Zürich şi Bratislava (1943); Budapesta (1947); Moscova (1958); Helsinki, Leningrad, Budapesta, Bratislava, Minsk, Praga, Atena, Berlin, Belgrad (1960); Paris, Istanbul, Damasc, Alexandria, Cairo (1961); Pekin, Phenian (1966); Ulan Bator (1967); Torino (1970), precum şi la expoziţii internaţionale: Barcelona (1929); Paris (1937); New York (1939); Bienala de la Veneţia (1958); Berlin (1966); Anvers (1967); Paris (muzeul ''Rodin'', 1971), conform ''Dicţionarului artiştilor români contemporani'' (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).
În 1915, 1923, 1936 (retrospectivă) a avut expoziţii personale la Bucureşti, organizate la Ateneul Român, Salonul oficial, Căminul Artelor, Sala Dalles.
A acoperit cu activitatea sa bogată o perioadă de şase decenii, ciclurile sale tematice incluzând scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, reliefuri şi basoreliefuri, statui, busturi, statuete, culminând cu lucrările sale monumentale.
Dintre lucrările sale, realizate în cele mai diverse materiale - gips, bronz, piatră sau marmură - amintim: ''Hercule doborând centaurul'', ''Minerva'', ''Bacante'', ''Arcaş odihnindu-se'', ''Spiru Haret'' (statuie, Bucureşti, 1935), ''Monumentul infanteriei'' (Bucureşti, 1936), ''Mihai Eminescu'' (Bucureşti), ''Mircea cel Bătrân'' (Tulcea), ''Decebal'' (Deva), ''Traian Demetrescu'' (Craiova), ''La sapă'', ''Muncitori cărând saci'', ''Cu cobiliţa'', ''Lăptăresele'' ş.a.
.jpg)
Sursa foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO
A fost membru corespondent (31 mai 1946; 2 noiembrie 1948) şi membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române. De asemenea, a fost preşedinte activ (1956) şi preşedinte de onoare (1968) al Uniunii Artiştilor Plastici, ''Dicţionarului artiştilor români contemporani'' (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).
În 1932 a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, iar în 1942 director în Ministerul Artelor.
Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
A fost premiat la Expoziţia internaţională de la Barcelona (1932) şi a primit Marele Premiu al Expoziţiei internaţionale de la Paris (1937), Premiul Naţional pentru sculptură (Barcelona, 1941), Premiul de Stat (1957). A fost distins cu titlurile de Maestru Emerit al Artei şi Artist al Poporului (1957).
Sculptorul Ion Jalea a murit la 7 noiembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 96 de ani.
În 1968, Ion Jalea a donat Muzeului de Artă din Constanţa, 108 dintre lucrările sale cele mai însemnate, potrivit https://muzeuldeartaconstanta.ro. O mică parte dintre acestea a fost expusă în clădirea principală a muzeului, restul de lucrări putând fi admirate în cadrul Muzeului de Sculptură ''Ion Jalea'', înfiinţat cu ocazia acestei donaţii a artistului. Printre lucrările expuse se regăsesc autoportrete ale artistului, portrete ale părinţilor săi şi ale celor două fiice, portretul scriitorului Liviu Rebreanu şi un cap de Madonă de o inestimabilă valoare. Colecţia a fost întregită în 1984, cu o serie de alte sculpturi dăruite de familia artistului, ajungând astfel la un total de 227 de lucrări.
Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Muzeul de sculptură "Ion Jalea" este găzduit de o clădire în stil naţional (neo-românesc) proiectată de arhitectul Victor Stephanescu după marele război, aflată în zona istorică a oraşului Constanţa, notează https://muzeuldeartaconstanta.ro. Casa a aparţinut prefectului de Constanţa Constantin Pariano. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Grigore Vasiliu Birlic
Unul dintre cei mai mari actori români de comedie, interpret strălucit al unor personaje din piesele lui Caragiale, Grigore Vasiliu Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic și invers, se menționează pe site-u
DESTINAȚII DE WEEKEND: Sfârșit de săptămână în București și în țară
* Micro-expoziția 'Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909-1974)', dedicată evenimentului istoric din 24 ianuarie 1859, va fi accesibilă publicului, din 24 ianuarie, la sediul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de pe Calea Victoriei. Micro-expoziția va putea fi vizitată, până pe 20 febru
24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române
Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită, în fiecare an, la 24 ianuarie. În 1859, în ziua de 24 ianuarie/5 februarie, Alexandru Ioan Cuza era ales, în unanimitate, domn al Țării Românești, după ce fusese ales domn al Moldovei la 5/17 ianuarie 1859, ceea ce a reprezentat, în fapt, unirea celor două principate românești
CITATUL ZILEI
'Cine nu poate vedea nici ceea ce se află în fața ochilor săi și nu are nicio dorință de a produce o schimbare a bazei sociale, aceluia nu-i mai rămâne nimic altceva de spus decât ceea ce spunea și Wotan-ul lui Richard Wagner: 'Știi ce vrea Wotan? Sfârșitul.' De pe treapta socială pe care se află el, un astfel de om nu-și poate dori dec&ac
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 24 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Xenia din Roma; Sf. Xenia din Petersburg (Tedeum) Greco-catolice Sf. cuv. Xenia; Sf. Francisc de Sales Romano-catolice Sf. Francisc de Sales, ep. înv. Sfânta Cuvioasă Xenia este pomenită de Biserica Ortodoxă în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 ianuarie
Este a 24-a zi a anului 2025. Au mai rămas 341 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 42 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 03 h 26 m și apune la 12 h 08 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
Săptămâna europeană 20-23 ianuarie 2025
Reuniunea Eurogrup, reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare, deschiderea sesiunii plenare a Parlamentului European (20-23 ianuarie), adoptarea de către Consiliu, în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP), a unei a treia măsuri de asistență în beneficiul forțelor armate libaneze, adoptarea unei noi legi care va facilita schimbul de date pri
Retrospectiva evenimentelor interne 20-23 ianuarie 2025
Mesajele politicienilor români cu privire la depunerea jurământului de către președintele american, Donald Trump; anunțul Ministerului Apărării Naționale cu privire la faptul că România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (EUFOR); validarea candidaturii lui Crin Antonescu la prezidențiale în Consiliul Polit
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta Ileana Mălăncioiu
Poetă, eseistă, publicistă și redactor, membră titulară a Uniunii Scriitorilor, Ileana (Elena) Mălăncioiu s-a născut în comuna Godeni, județul Argeș, la 23 ianuarie 1940. Între 1963 și 1968 a urmat cursurile Facultății de Filozofie din București, cu lucrarea 'Locul filozo
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Via Appia (Italia)
Via Appia, una dintre primele și cele mai importante rețele de drumuri ale umanității, a fost înscrisă în iulie 2024 în Patrimoniul Mondial al Umanității, cu prilejul celei de-a 46-a sesiuni ale Comitetului Patrimoniului Mondial al agenției UNESCO a ONU, potrivit Associated Press și https://www.ancie
CITATUL ZILEI
'Creșterea teribilă a puterii noastre distructive, produsă de știința și tehnologia din timpurile moderne, a transformat agresivitatea într-o însușire foarte periculoasă care amenință supraviețuirea întregii rase umane. Necazul este că agresivitatea pare înscrisă în ADN-ul nostru. ADN-ul se schimbă prin evoluție biologică numai la o scară a
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 ianuarie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Clement, episcopul Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel; Sfinții Părinți de la Sinodul al VI-lea Ecumenic Greco-catolice Sf. m. Clement din Ancira; Sf. m. Agatanghel Romano-catolice Ss. Emerențiana, fc. m.; Ildefons, ep. Sfântul S
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 ianuarie
Este a 23-a zi a anului 2025. Au mai rămas 342 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 43 m și apune la 17 h 13 m. Luna răsare la 02 h 18 m și apune la 11 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
A murit scriitorul Constantin Abăluță (fișă biografică)
Scriitorul Constantin Abăluță a murit la vârsta de 86 de ani, a anunțat președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian. 'Un om distins, un cărturar, un poet sensibil, Constantin Abăluță ne-a părăsit cu discreție, pe vârfurile sufletului...', a transmis Varujan Vosganian într-o postare pe pagina sa de pe o rețea de soc
Fostul mare handbalist Cornel Oțelea a decedat la vârsta de 84 de ani (fișă biografică)
Fostul mare handbalist Cornel Oțelea, câștigător a trei titluri mondiale cu echipa națională a României, a încetat din viață, miercuri, 22 ianuarie 2025, la vârsta de 84 de ani. 'Ne-a părăsit