Pictorul român Constantin Daniel Rosenthal (1821-1851, născut la Budapesta) a imortalizat chipul Mariei Rosetti (1820-1893) în două tablouri, cel mai reprezentativ fiind cel intitulat ''România revoluţionară'' (Paris, 1850), care a devenit un simbol al mişcării revoluţionare din Ţara Românească, semnificând puterea sa de dăruire, ataşamentul faţă de idealul naţional al românilor.

Maria Rosetti (Maria Grant, născută în Anglia), a luat parte la Revoluţia din Ţara Românească, în 1848, susţinându-l pe soţul său, publicistul şi omul politic Constantin A. Rosetti, fiind, totodată, o luptătoare pentru drepturile românilor şi o susţinătoare ferventă a drepturilor femeilor, notează lucrarea ''Maria Rosetti'' (Elisabeta Ioniţă, Editura Militară, 1979).

A fost prima femeie ziarist din ţara noastră, prin numeroasele articole pe care le-a scris şi publicat în ziarul ''Românul'' şi în suplimentul '''Românul de duminecă''. Maria Rosetti a editat revista ''Mama şi copilul'', primul număr apărând la 14 iulie 1856, fiind unica şi prima publicaţie din ţara noastră cu un asemenea profil.

Potrivit descrierii de pe site-ul http://mnar.arts.ro/, Maria Rosetti este reprezentată bust în prim plan, cu tricolorul în mâna stângă şi cu un hanger în dreapta. Lucrarea o înfăţişează în costumul popular românesc în care se îmbrăcase pentru a urmări vasul care transporta revoluţionarii români, între care se afla şi soţul său. Lucrarea este expusă în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă.

Constantin D. Rosenthal i-a cunoscut pe revoluţionarii români C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, fraţii Goleşti, Gheorghe Magheru pe când aceştia se aflau la studii la Paris (1844-1846). S-a alăturat cauzei românilor susţinând idealurile revoluţionare ale acestora, implicându-se cu fervoare în activităţile de pregătire şi susţinere a Revoluţiei. A participat în iunie 1848 la Marea Adunare Naţională organizată pe Câmpia Filaretului. În urma luptei eroice din Dealul Spirii din 13 septembrie 1848, mai mulţi revoluţionari, printre care şi C.A. Rosetti, au fost arestaţi şi trimişi în exil. Rosenthal a însoţit-o cu devotament pe Maria Rosetti, pornită în urmărirea grupului de revoluţionari. După aceste evenimente, a luat calea exilului spre Paris. În mai 1851 a plecat spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluţionar român de la Paris. A fost arestat de poliţia imperială, la Budapesta. În urma tratamentului dur la care a fost supus, pictorul a murit în iulie 1851.

Lucrările având ca temă Revoluţia Română de la 1848 - compoziţia ''România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii'' (august 1848) şi portretul alegoric ''România Revoluţionară'' (1850) - au fost cele care l-au consacrat ca pictor pe Constantin D. Rosenthal. Alte lucrări: ''Portretul lui Nicolae Golescu în costum de vânătoare'', ''Portret al lui C. A. Rosetti'', ''Elena Negri''. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Irina Giurgiu)