logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIA DE LA 1848, 170 DE ANI: Lupta din Dealul Spirii încheie Revoluţia din Ţara Românească

Imagine din galeria Agerpres

Încă de la declanşarea Revoluţiei în Ţara Românească aceasta a stat sub semnul ameninţării armatelor otomane şi ţariste. În acest sens, guvernul revoluţionar din Ţara Românească a desfăşurat o intensă acţiune diplomatică prin trimişii săi acreditaţi pe lângă marile puteri europene, notează lucrările "Revoluţia Română din 1848" (Editura Politică, 1969) şi "Istoria românilor, vol. VII, tom 1, Constituirea României moderne (1821-1878)" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

La Constantinopol a fost trimis Ion Ghica, cu misiunea de a convinge Poarta să accepte schimbările din cele două ţări româneşti. Emisarul român trebuia să obţină în acest sens şi sprijinul diplomaţilor marilor puteri acreditaţi în capitala Imperiului otoman. Ambasadorul Marii Britanii însă, considerând Principatele ca făcând parte integrantă din Imperiu, aprecia că slăbirea legăturilor de suzeranitate urma să ducă, implicit, la întărirea influenţei Rusiei. Dumitru Brătianu fusese trimis la Pesta, iar Al.G. Golescu (Negru) s-a deplasat, succesiv, în Ungaria, Austria şi Franţa, unde a fost acreditat cu începere de la 1/13 august 1848; Ioan Maiorescu a mers la Parlamentul din Frankfurt am Main. Cu toate eforturile depuse, mai ales de Golescu, aceste acţiuni, în ansamblu, pe plan extern n-au putut salva regimul revoluţionar muntean şi, mai ales, să-l apere de intervenţia armată represivă a imperiilor învecinate.

În acest context politic, în a doua jumătate a lunii iulie, a avut loc prima intervenţie otomană. La 13/25 iulie a sosit, la Rusciuc, trimisul sultanului, Suleiman-paşa, un iscusit diplomat, însoţit de o armată de 20.000 de ostaşi sub comanda lui Omer-paşa, având ca scop instituirea ordinii regulamentare. La 19/31 iulie a trecut Dunărea la Giurgiu împreună cu o parte a armatei. În caz de împotrivire, Suleiman-paşa atrăgea atenţia că "dacă... mai stăruiţi încă să ţineţi ţara într-această poziţie falsă şi să urmaţi sistemul arbitrar, eu nu mă voi împiedica de a înainta în interiorul ţării cu forţa armată pe care o am la dispoziţie ca cel din urmă mijloc de a executa ordinele majestăţii-sale împărăteşti...", potrivit volumului "Revoluţia Română din 1848" (Editura Politică, 1969).

Multele manifestaţii organizate în Bucureşti, prin care oamenii îşi arătau ataşamentul faţă de cauza revoluţiei, dar şi hotărârea lor de a o apăra cu preţul vieţii, l-au determinat pe trimisul Porţii să acceptate să trateze cu revoluţionarii şi în primul rând cu Şt. Golescu, reprezentant al guvernului provizoriu la Giurgiu, a cărui misiune era tocmai aceea de a realiza o apropiere de Suleiman-paşa.

La 28 iulie/9 august a avut loc alegerea celei de-a doua Locotenenţe domneşti. Primul act emis a fost o repetare fidelă a proclamaţiei pe care o dăduse prima locotenenţă, astfel noul organ al Revoluţiei, învestit să conducă ca guvern legitim al ţării, a fost recunoscut de Suleiman-paşa în numele sultanului. La propunerea acestuia a fost constituită o delegaţie în frunte cu Nicolae Bălcescu, care să meargă la Constantinopol pentru a supune aprobării sultanului constituţia adoptată la Islaz. Suleiman-paşa credea că suveranul Turciei o va recunoaşte "cu prea neînsemnate schimbăciuini". Mergând pe linia concesiilor, Locotenenţa a modificat cele mai importante articole din constituţie precum cele referitoare la garda naţională, secularizarea averilor mănăstirilor închinate, votul universal, libertatea presei, reformarea domniei ca instituţie etc.

Nicolae Bălcescu sublinia în articolul "Drepturile românilor către Înalta Poartă", publicat în coloanele ziarului "Popolul suveran" din 2/14-6/18 august, poziţia după care trebuiau duse tratativele cu sultanul: "Dreptul m.s. sultanului stă numai în tributul hotărât ce suntem datori a-i plăti în fiecare an şi în dreptul de supremaţie, adică dreptul d-a întări pe domnul ales de ţară şi d-a fi privit ca un mai mare ale ţării, nu însă şi d-a porunci în ţară".

Delegaţia română nu a găsit la Constantinopol o atmosferă favorabilă desfăşurării tratativelor, plecând dezamăgită. Acest fapt s-a datorat boierimii reacţionare, care, printr-un memoriu trimis sultanului, protesta împotriva lui Suleiman-paşa, căruia i se aducea acuzaţia că ar fi pactizat cu revoluţia. În aceste condiţii, cercurile politice otomane au revocat pe Suleiman-paşa, care a fost înlocuit cu Fuad-efendi, considerat unul dintre cei mai energici comisari turci, un adversar al reformelor.

În acest context, ministrul otoman de externe Ali-paşa trimitea la 19/31 august 1848 o notă către ambasada rusă prin care înştiinţa că Suleiman-paşa a fost rechemat şi pedepsit, iar Fuad-efendi a primit instrucţiuni din partea sultanului de a merge cu forţa armată împotriva Revoluţiei din Ţara Românească.

La 27 august 1848, Fuad-efendi a sosit la Galaţi, de unde, după câteva zile de carantină, a trecut cu armatele la Giurgiu. Administratorul judeţului Brăila, Dimitrie G. Golescu surprins de inexplicabila încălcare a pământului românesc de către Poarta otomană, a protestat şi condamnat vehement această atitudine. La 1/13 septembrie, o delegaţie a sosit la Giurgiu cu un memoriu din partea Locotenenţei prin care se cerea comisarului turc respectarea constituţiei de la Islaz şi a drepturilor pe care ea le proclamase. Fuad-efendi a spus că nu va face vreo declaraţie până în momentul în care va sosi la Bucureşti.

În aceste condiţii, au fost intensificate măsurile de organizare a rezistenţei armate, care însă s-a lovit de slaba dezvoltare economică ce nu permitea dotarea cu mijloace proprii de luptă, dar şi de ezitările unora dintre fruntaşii Revoluţiei. Pentru a arăta tuturor încă o dată ataşamentul românilor faţă de cauza Revoluţiei, la 6/18 septembrie, au fost arse Regulamentul organic şi arhondologia (condică ce cuprindea rangurile boiereşti). Apreciind în mod just pericolul iminent în care se găsea revoluţia şi ţara, Nicolae Bălcescu, aflat încă la Constantinopol, cerea cu insistenţă organizarea unei rezistenţe armate împotriva duşmanului: "Este neapărat ca să începeţi a vă găti ca să arătaţi oarecare semne de împotrivire, oarecare demonstraţii armate".

Unităţi militare au fost îndreptate spre tabăra de la Râureni (Câmpul lui Traian), organizată în preajma Oltului, de Gheorghe Magheru. Însă nu au fost luate măsuri de rezistenţă împotriva înaintării armatei otomane dinspre Giurgiu spre Bucureşti.

Fuad-efendi a întrerupt marşul spre Bucureşti, aşezându-şi tabăra la Sinteşti. După două zile a schimbat itinerariul trupelor, astfel încât la 12/24 septembrie 1848 şi-a aşezat tabăra în Dealul Cotrocenilor. În acel moment, oştirea otomană s-a aflat în faţa unui zid viu alcătuit din ţărani "în număr de cel puţin 30.000" după aprecierea consulului Colquhoun, aşezaţi fiecare "după sate, fiecare cu preotul său şi cu prapurii bisericilor". Comisarul otoman nu a acţionat imediat. El a trecut la o nouă etapă a operaţiilor abia la 13/25 septembrie, mizând pe faptul că mulţi dintre ţărani, lipsiţi de hrană, se vor retrage. Consulul Colquhoun a constatat prezenţa, în acea zi, a câtorva mii de ţărani precum şi faptul că "întreaga linie a frontului era încă ţinută de preoţii lor şi de purtătorii de prapuri", conform lucrării "Istoria românilor, vol. VII, tom 1, Constituirea României moderne (1821-1878)" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

La 13/25 septembrie, Fuad-efendi a trecut la înlăturarea, prin arestare, a fruntaşilor Revoluţiei, care au refuzat să accepte restabilirea Regulamentului organic. În locul Locotenenţei domneşti a fost numit caimacam Constantin Cantacuzino. Revoluţionarii români în frunte cu Nicolae Bălcescu au protestat vehement împotriva introducerii rânduielilor regulamentare, strigând: "Moarte mai bine decât regulamentul". Marea majoritate a fruntaşilor revoluţionari au fost arestaţi şi surghiuniţi peste graniţele ţării.

După arestarea delegaţiei revoluţionare, tabăra otomană de la Cotroceni a fost ridicată şi cei peste 20.000 de turci dispuşi pe trei coloane s-au îndreptat spre capitală. O coloană comandată de Mehmed-paşa a trecut pe la Văcăreşti şi a pătruns prin bariera Podului Beilicului (azi Calea Şerban Vodă). A doua coloană, cu mult mai numeroasă, pusă sub comanda lui Fuad-efendi şi Omer-paşa, a forţat pătrunderea de la Podul de Pământ (azi Calea Plevnei). Lipsiţi de arme şi de conducători, în zadar bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni au încercat să împiedice înaintarea turcilor atunci când aceştia au acţionat cu cavaleria şi au făcut uz de baionete şi puşti. Sute de oameni au fost călcaţi de copitele cailor sau au căzut răpuşi de gloanţe şi baionete. Dacă ar fi fost înarmată, curajoasa rezistenţă de la poalele Cotrocenilor ar fi putut da o ripostă hotărâtă otomanilor. Ea a fost urmată de eroica luptă angajată de garnizoana militară a capitalei cu cea de-a treia coloană otomană, care, în frunte, cu Cherim-paşa, venind pe Calea Pandurilor, se îndrepta spre cazarma din Dealul Spirii, unde urma să-şi aşeze efectivele.

Trebuie menţionat faptul că în ciuda ordinului primit în noaptea de 12 spre 13 septembrie din partea lui Ion Brătianu, prefect al Poliţiei Capitalei, de a merge în Dealul Spirii cu armele descărcate, căpitanul Pavel Zăgănescu, aflat la comanda companiei de pompieri, a plecat cu ele pregătite pentru luptă. Pe de altă parte s-a remarcat atitudinea colonelului Radu Golescu care, trecând peste ordinul dat de şeful oştirii, a refuzat să predea cazarma lui Cherim-paşa, declarând: "datoria unui soldat este să moară cu arma în mână şi că mai mulţumit este în acest caz decât să se vadă dezarmat".

În lupta din Dealul Spirii, pompierii au pus în derută oştirea otomană, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă. Din ordinul lui Cherim-paşa, turcii au recurs la tunuri, care au provocat numeroase victime în rândul ostaşilor români. În această încleştare, la îndemnul "pe tunuri, copii, că ne prăpădesc", pompierii s-au năpustit asupra celor două piese pe care le capturaseră, îndreptându-le împotriva duşmanului. Au căzut zeci de morţi şi răniţi. Însă, lipsa muniţiei şi intervenţia unui escadron de cavalerie otomană au determinat abandonarea de către români a tunurilor, nu înainte de a le fi scos din poziţia de tragere. Retraşi din ordinul colonelului Radu Golescu în scopul aprovizionării cu muniţii, pompierii, cot la cot cu infanteriştii, au reluat cu şi mai multă îndârjire lupta.

Văzând hotărârea cu care luptau soldaţii români, otomanii au decis încheierea luptei. În schimbul depunerii armelor, românilor le era asigurată "libera ieşire din cazarmă". În momentul în care 200-300 de ostaşi fără arme au părăsit cazarma, turcii au deschis focul. Au murit şi au fost răniţi numeroşi soldaţi români. În cazarmă mai rămăseseră câţiva care au refuzat depunerea armelor.

În cele din urmă, trupele turceşti aflate sub comanda lui Cherim-paşa au pus stăpânire pe cazarmă, iar celelalte două coloane au ocupat oraşul, prădându-l şi săvârşind numeroase abuzuri. A fost introdusă în grabă ordinea regulamentară anunţată de Fuad-efendi printr-o proclamaţie drastică, spunând că "trebuie să piară orice urmă de revoluţie". După două zile, luând drept pretext tragica luptă din 13/25 septembrie 1848 între români şi turci, trupele ţariste, din ordinul comisarului general Duhamel, au trecut Milcovul la 15/27 septembrie sub comanda generalului Luder, pentru a sprijini armata sultanului. Au fost arestaţi şi maltrataţi toţi cei care au luat parte la revoluţie sau care au deţinut funcţii în timpul guvernării revoluţionare. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)

Afisari: 8

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 29-03-2025 08:30

FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă parțială de Soare vizibilă de pe teritoriul României (29 martie)

La 29 martie 2025, Luna va acoperi o parte din discul solar în emisfera nordică, în cadrul unei eclipse parțiale de Soare de aproximativ patru ore, informează AFP. Fenomenul celest va începe la ora 08:50 GMT și se va încheia în jurul orei 12:43 GMT. 'Primii continentali care vor vedea eclipsa parțială vor fi locuitorii din Mau

Documentare 29-03-2025 08:00

DOCUMENTAR: Trecerea la ora oficială de vară

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.

Documentare 29-03-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Sfiiciunea a murit când s-au născut hainele.' - Mark Twain, 'Urmând ecuatorul' (MAXIME ȘI CUGETÃRI din folclorul și literatura AMERICANÃ, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1974). 

Documentare 29-03-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 martie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei Greco-catolice Sf. m. Marcu al Aretusei; diac. Ciril și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Eustasie, ep.

Documentare 29-03-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 martie

Este a 88-a zi a anului 2025. Au mai rămas 277 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 05 h 56 m și apune la 18 h 56 m. Eclipsă de Parțială de Soare - vizibilă în România 10 h 50 m - 14 h 43 m. Vizibilă în nord-vestul Africii, Europa și

Documentare 28-03-2025 18:37

Săptămâna europeană 24-28 martie 2025

Comisia Europeană a anunțat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că Uniunea Europeană se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la un summit la Paris,

Documentare 28-03-2025 12:30

Retrospectiva evenimentelor interne 24-28 martie 2025

Evaluarea preliminară pozitivă a Comisiei Europene cu privire la jalonul-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României din Mecanismul de redresare și reziliență, amânarea programului american Visa Waiver pentru România, summitul liderilor ECR - Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni de la Cluj-Napoca, depunerea moțiunilor simple împo

Documentare 28-03-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Scrimera Laura Badea Cârlescu, campioană olimpică, mondială și europeană la proba de floretă

Laura Badea Cârlescu este prima campioană olimpică din istoria sportului romanesc la floretă feminin individual, performanță reușită la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996. A participat la patru ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice și a urcat de trei ori pe podiumul olimpic - de două ori la Atlanta (a cucerit medalia de aur la floretă individual și medalia de

Documentare 28-03-2025 10:45

DOCUMENTAR: Tenismenul elvețian Stanislas Wawrinka împlinește 40 de ani (28 martie)

Jucătorul profesionist de tenis Stanislas (Stan) Wawrinka s-a născut la 28 martie 1985, la Lausanne, Elveția, potrivit atptour.com. Cea mai mare performanță a sa este câștigarea medaliei de aur în proba de dublu la Jocurile Olimpice de vară din 2008 - Beijing (China) împreună cu compatr

Documentare 28-03-2025 10:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la redenumirea Constantinopol și Angora în Istanbul, respectiv Ankara (28 martie 1930)

În urma înfrângerii Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul) și o mare parte din Anatolia au fost ocupate de Aliați. Ca răspuns, liderul mișcării naționaliste turce, Mustafa Kemal Atatürk, a stabilit sediul mișcării sale de rezistență în Angora (astăzi Ankara) în 1920. După câ

Documentare 28-03-2025 10:11

Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)

Un seism extrem de puternic s-a produs la 28 martie 2025 în Myanmar, fiind resimțit până în China și producând panică și la Bangkok, capitala Thailandei vecine. Conform Centrului german pentru Geoștiințe (GFZ), seismul a avut magnitudinea de 6,9. Institutul Geologic american (USGS) a anunțat că magnitudinea a fost de 7,7. Cutremurul a avut epicentrul

Documentare 28-03-2025 10:00

DOCUMENTAR: Scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt împlinește 65 de ani (28 martie)

Scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt este unul dintre cei mai citiți și jucați autori de limbă franceză din lume, ale cărui piese, aclamate de public și critici deopotrivă, au câștigat numeroase premii Molieres și Grand Prix du Théâtre al Academiei Franceze. Cărțile sale au fost traduse în 48 de limbi străine multe dintre ele având succes și ca pro

Documentare 28-03-2025 10:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

Spectacolul 'D'ale Carnavalului' de I.L. Caragiale, cu direcția de scenă semnată de Gelu Colceag, va fi prezentat în premieră la Sala Atelier a Teatrului Mic, pe 28 și 29 martie, de la ora 19.00. 'D'ale Carnavalului' a fost scrisă de Ion Luca Caragiale pentru concursul organizat de Teatrul Național din București,

Documentare 28-03-2025 09:30

CSAT, convocat pentru 28 martie (procedura reuniunilor)

Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc pe 28 martie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina î

Documentare 28-03-2025 09:00

Consiliul Afaceri Generale al UE din 28 martie: pe agendă, politica de coeziune

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 28 martie 2025, la Bruxelles, principalul subiect de discuție fiind politica de coeziune. Se așteaptă, de asemenea, adoptarea de concluzii privind această politică, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Consiliul va discut