REPORTAJ Colecţie unicat de păpuşi din porţelan, în Bastionul Mic din Cetatea Târgu Mureş (GALERIE FOTO)

În Bastionul Mic al Cetăţii Medievale Târgu Mureş funcţionează o expoziţie inedită, denumită ''Casa Păpuşilor'', care cuprinde o colecţie unicat de păpuşi din porţelan îmbrăcate în porturi populare şi în haine de epocă, realizată de o fostă funcţionară bancară, Anca Chindea.
Ancuţa Chindea, aşa cum este alintată de cunoscuţi, şi-a descoperit pasiunea pentru porturile populare vechi, pentru păpuşile de porţelan şi pentru poezie abia după ce s-a îmbolnăvit şi nu a mai putut continua activitatea la bancă.
"Bastionul Mic este un loc de poveste unde puteţi admira frumoasa mea colecţie de porturi populare autentice şi expoziţia de păpuşi unicat din porţelan, pe care le-am costumat în port popular şi în haine de epocă. Eu vin de pe meleaguri bistriţene, de peste 33 de ani locuiesc în Târgu Mureş. Mi-am urmat soţul în anii '90 venind în Târgu Mureş, căsătorindu-mă aici. Din păcate, câţiva ani mai târziu, el a decedat şi am rămas cu doi copii, lucram amândoi într-o bancă. Eu mi-am continuat activitatea în sistemul bancar ca să pot să îmi cresc copiii, să am grijă de ei. Ulterior, m-am recăsătorit. Cert este că mai târziu, din cauza unei probleme medicale, am fost nevoită, după 20 şi ceva de ani de muncă, să mă opresc, să încetez activitatea în sistemul bancar şi să încep să fac cu totul altceva. Acel ceva care să mă bucure nu numai pe mine, acel ceva pe care să-l împărtăşesc cu oamenii speciali care îmi trec pragul. O prietenă dragă mie, un medic specialist din Târgu Mureş, mi-a spus că nu mai pot continua activitatea în bancă şi mă întrebam ce să fac. Mi-a zis să fac ce-mi place. I-am spus că îmi place să cos, să scriu, să creez", şi-a început Ancuţa Chindea povestea.
Avea mai bine de 40 de ani când a descoperit o păpuşă care i-a amintit de ceva frumos din copilărie.
"Acea păpuşă mi-a adus în minte o amintire frumoasă din copilărie, frumoasă pentru că eram copil şi în copilărie se întâmplă lucruri frumoase, dar şi puţin triste. Ţin minte că trebuia să merg cu mama la câmp, avea grijă de fratele meu mai mic, care avea câteva luni. Trebuia să ducă în braţe un copil, de mână, o fetiţă, sapă, vas cu apă, straiţă cu mâncare, cu haine pentru copil. Şi mi-a strecurat şi o păpuşă între toate acele bagaje, pentru ca în momentul în care copilul adoarme, să mă pot juca şi eu", a spus Anca Chindea.
După mai bine de 40 de ani, a găsit o păpuşă şi s-a gândit că dacă ar fi avut acea păpuşă în copilărie, în situaţia respectivă, ce bucuroasă ar fi fost.
"Aş fi avut cu cine comunica, cu cine mă juca. Şi aşa am început să fac cu acea păpuşă, după care a mai venit încă una şi încă una. Şi acum am trecut pragul celor 350 de păpuşele din porţelan - toate fac parte din colecţia mea, tot ce se vede îmbrăcat de port popular sunt păpuşelele pe care eu le îmbrac. Le croiesc porturile populare, fără schiţă de multe ori şi fără metru. Dar după ce le văd, comunic cu ele într-un fel aparte, după culoarea ochişorilor, după culoarea părului şi aşa reuşesc să le dau o nouă viaţă. Cum s-ar spune, reuşesc să le scot din nou la lumină. Dacă multe dintre ele nu au avut şanse, prin constumul popular am ajuns să le scot din nou la lumină. La o parte dintre ele le-am păstrat hăinuţele, dar la multe dintre ele am ales să le îmbrac în port popular", a arătat artista.
Prima păpuşă a îmbrăcat-o după mai mult timp, deşi i-a cusut cămăşuţa, dar abia după ce a terminat-o a simţit energia emanată de aceasta.
"Am cusut cămăşuţa şi îmi trebuia coloana verde după cum e firul de la cămaşă să găsesc şi pentru cătrinţă. Şi a stat câteva luni de zile într-un sertar, tot cu gândul să găsesc o bucăţică de material verde şi să cos cătrinţa. Şi pe măsură ce am găsit materialul şi am început să o cos, să o îmbrac, mi-am dat seama că-mi transmite aşa o stare de bine, aşa o energie pozitivă (...) Am peste 300 de păpuşi şi mă joc cu fiecare în parte, e o joacă serioasă. I-am făcut apoi un partener, am îmbrăcat un partener, un băieţel, tot aşa, cu costum din Bistriţa şi aveam deja 100 când am sărbătorit Centenarul Unirii. La noi în ţară nu se fac păpuşi din porţelan, destul de greu le găsesc. Ele vin din străinătate, sunt comercianţi care se ocupă cu ele, de multe ori vin fără o mânuţă, fără un picior şi reuşesc să le recondiţionez, până când ajung să îmbrac o păpuşă în port popular. Reuşesc să intru în contact cu cei care le aduc şi să le cumpăr de la ei. Sunt păpuşi care sunt destul de scumpe, sunt păpuşi unicat care fac parte din fel de fel de colecţii, care au certificate, care fac parte din colecţii care sunt în serii limitate şi atunci sunt scumpe. Dar sunt păpuşi accesibile, le creez hăinuţele în aşa fel că sunt unice. Eu ştiu că aşa ceva nu mai există nicăieri în lume. Eu am creat-o, eu am îmbrăcat-o şi aşa reuşesc să o scot la lumină", ne dezvăluie artista.
Pe lângă porturile pentru păpuşi, Ancuţa Chindea îşi găseşte loc şi pentru scris poezii, primul volum a fost scris "în tinereţe", al doilea în pandemie, când spune că a cusut şi a scris, iar acum se bucură de al treilea volum de versuri.
În curând Anca Chindea îşi va lansa volumul al treilea de versuri, "Oglindire în suflet şi-n credinţă", iar lansarea o va face printre păpuşile de porţelan.
"Efectiv m-am întors la tinereţe şi am pornit din nou la drum cu acea carte, după care a venit volumul doi în plină pandemie. Am muncit, am cusut, am scris, am cusut, am scris. N-am pierdut niciun pic timpul gândindu-mă că va veni momentul când va trebui să arăt, să scot la lumină tot ceea ce eu am muncit şi cineva să se bucure de ele. Cea de-a doua carte se numeşte 'Popas în ceasul cel de taină', după care a venit cel de-al treilea volum, 'Oglindire în suflet şi-n credinţă', încetul cu încetul reuşesc să îmi descarc sufletul. Şi atunci, cu tot darul, harul pe care l-a revărsat Dumnezeu asupra mea, reuşesc să creez acel frumos de care lumea să se bucure şi pentru asta sunt extrem de recunoscătoare", a spus ea.
Ancuţa Chindea a arătat că şi costumele populare sunt o altă provocare pentru ea, reuşind în doar câţiva ani să aibă o frumoasă colecţie.
"Prin 2018, nu aveam un costum popular întreg să mă duc la o nuntă, în Maramureş - eram invitaţi la o nuntă şi efectiv nu aveam un costum popular întreg cu poale, cu cătrinţă, cu tot. Şi atunci am zis că eu n-o să iau niciodată un costum cu împrumut dacă vreau să mă simt bine. Şi am colecţionat unul pe care l-am recondiţionat, l-am adus la dimensiunile mele, să-mi fie bun, să-l pot purta. Vreau să spun că acea trăire pe care am simţit-o când am îmbrăcat acel costum popular e atât de dulce, de frumoasă, că nu vă pot explica în cuvinte. Parcă mă îmbrăţişa cineva şi atât mi-a trebuit. De acolo ce am început să colecţionez cu mare drag costume populare din toată ţara şi nu numai, din ţară şi din străinătate, am reuşit să colecţionez peste 30 de costume populare şi peste 40-50 de cămăşi populare, care îmi sunt atât de dragi. Am atât de mare respect pentru portul popular, încât nu vă pot spune", a spus artista.
Deşi au fost voci care i-au spus că expunând porturile populare în Căsuţa Păpuşilor va rămâne în curând fără ele, fiindcă vizitatorii le vor uza atingându-le, Ancuţa Chindea nu a renunţat la visul ei de a-i bucura şi pe ceilalţi.
În viziunea artistei, portul popular îi conferă celui care îl poartă o ţinută aparte, fiindcă omul arată impecabil, însă pentru asta trebuie să trateze acel port cu respect.
"Consumul popular îţi impune un anumit respect, cine nu poartă costumul popular cu respect şi cu cinste? Consumul popular are o anumită conduită, de aceea când îmbraci costumul popular trebuie să ai mare grijă la încălţăminte, la tot ce porţi pe lângă costumul popular. În fiecare costum am pus suflet şi înainte de a-l îmbrăca trece printr-un filtru. Şi atunci mi-am creat oarecum un stil, dar cu păstrarea originalităţii. Când mă duceam la nunţi, aproape de fiecare dată eu mergeam în costum popular şi la primele nunţi nu mai era nimeni astfel îmbrăcat, eu eram singura îmbrăcată în port popular, iar unii se uitau la mine. Dar mă simţeam atât de bine şi, pe măsură ce a trecut timpul, am constatat că mai vin şi alte patru-cinci femei cu cămaşă, pe urmă, încet-încet, mi-am dat seama că mulţi au început să le poarte, inclusiv miresele. Cea mai mare avere ce ne-a rămas e portul popular, e cartea de vizită în lumea întreagă, dovada că suntem români, e emblema noastră românească", a spus Ancuţa Chindea.
Artista nu a urmat niciun fel de şcoală de arte, ci aplică doar ceea ce a fost învăţată să facă în copilărie.
"Am făcut şcoala cea mai importantă, cei 7 ani de acasă. Asta mi-e şcoala cea mai înaltă pe care am absolvit-o. Am lucrat în bancă peste 20 de ani, m-am ocupat doar cu cifre, iar cu porturile populare am avut de-a face doar în copilărie. Şi niciodată nu am făcut o şcoală pentru asta, doar cei şapte ani de acasă, e drept, cât trăim tot învăţăm. Eu nu pot să fac un lucru fără să pun o bucăţică din sufletul meu, în fiecare lucruşor, în fiecare păpuşă, păpuşile astea parcă au suflet. Păpuşile astea parcă ne vorbesc, am pus un pic de suflet şi în fiecare cămaşă. Am pus dragoste în fiecare mărgea. Am reuşit în vremea pandemiei să cos o cămaşă cu peste 19.327 de mărgele. E ceva sfânt ce pot să pun în fiecare, e ceva ce vine de sus, trece prin mâinile mele, prin ochii mei, din mintea mea şi eu reuşesc să dau mai departe, să împărtăşesc cu toţi cei care îmi trec pragul", a mai povestit Anca Chindea. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa fotografiilor: Anca Chindea / Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sezonul Cultural România-Polonia: Instalații urbane la Romanian Design Week și Lodz Design Festival
Două instalații de for public, rezultat al unui an de cooperare româno-poloneză, vor fi prezentate la București, de Romanian Design Week, respectiv la Lodz, de Lodz Design Festival. Instalațiile fac parte din proiectul 'Design is our shared language / Designul este limbajul nostru comun', organizat în cadrul Sezonului Cultu
Noaptea Muzeelor/ Art Safari prezintă Expoziția de 1 milion de euro
Art Safari organizează, sâmbătă și duminică, o întâlnire specială cu Tonitza, Luchian, Pallady, Maxy, Ghenie și alte nume sonore ale artei românești, cu ocazia evenimentului european Noaptea Muzeelor. Potrivit unui comunicat al Art Safari, transmis vineri AGERPRES, în Expoziția de 1 milion de euro, iubitorii artei
Noaptea Muzeelor/Peste 75 de instituții muzeale participante; Intotero: Invit românii să redescopere patrimoniul național
Peste 75 de instituții muzeale, reunind 210 spații muzeale din întreaga țară, își deschid porțile în data de 17 mai pentru Noaptea Muzeelor 2025, a anunțat, joi seară, Ministerul Culturii. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, 'un număr impresionant de 500 de specialiști din domeniul patrimoniului și educației muzeale vor organiza 67
Mureș: Lukas Ligeti, fiul compozitorului György Ligeti, concert în orașul natal al tatălui său
Reputatul percuționist și compozitor Lukas Ligeti va susține, în cadrul celei de-a cincea ediții a Festivalului Ligeti Transilvania, un concert la Târnăveni, orașul natal al tatălui său, György Ligeti, unul dintre cei mai importanți compozitori ai lumii din a doua jumătate a secolului XX. 'Vineri, 23 mai, Sinagoga Tâ
Daniel Jinga: Sunt fericit că-l aducem pe Caragiale în Opera Națională București încă o dată
Managerul general al Operei Naționale București, Daniel Jinga, a declarat, la conferința de presă prilejuită de premiera absolută a operei 'D'ale Carnavalului', care va avea loc pe 17 și 18 mai, de la ora 18,30, că este fericit că opera lui Ion Luca Caragiale este adusă la instituția pe care o conduce 'încă o dată'. &
Ioan Aurel Pop, la Oradea : Conciliul de la Niceea a oferit un model de urmat: unitatea Bisericii și chiar a lumii
Președintele Academiei Române, profesorul universitar dr. Ioan Aurel Pop, a declarat joi, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, în cadrul conferinței 'Niceea 1700', că sinodul ecumenic din anul 325 a avut o importanță capitală pentru evoluția vieții bisericești, oferind un model de urmat: unitatea Bisericii și chiar a lumii.
REPORTAJ Mureș: Coiful celtic de la Ciumești, unic în lume, expus la Palatul Culturii, alături de Soldații de Teracotă
Coiful celtic descoperit la Ciumești, în județul Satu Mare, unic în lume, datând din secolul al IV-lea î.Hr., considerat a fi una dintre cele mai spectaculoase descoperiri din lumea celților, este expus la Palatul Culturii din Târgu Mureș, alături de Soldații de Teracotă ai împăratului Qin Shi Huang, și poate fi admirat inclusiv &i
Vaslui: Concerte, expoziții și concursuri, organizate în cadrul Nopții Muzeelor
Asociația 'Museum vasluiensis' derulează proiectul 'Noaptea muzeelor - orașul tineretului în lumină', în cadrul 'Nopții muzeelor'. Desfășurat sub egida Vaslui - Capitala Tineretului în România 2025, proiectul este implementat prin programul local pentru finanțarea nerambursabilă a activităților n
Sibiu: Un angajat al Filarmonicii în greva foamei; conducerea instituției acuză că anterior a fost sechestrată de sindicaliști
Conflictul de câțiva ani între conducerea Filarmonicii de Stat din Sibiu și sindicat a luat amploare și, pentru prima dată, cei din conducere acuză sindicaliștii că i-ar fi sechestrat și că unul dintre aceștia l-ar fi împins pe manager, după care a intrat în greva foamei, potrivit unui comunicat de presă. Conducerea Filarmonicii
Proiect: Parcul Rozelor din Timișoara ar putea fi inclus în lista monumentelor istorice de importanță națională
Parcul Rozelor din Timișoara ar putea fi declarat monument istoric de importanță națională, având în vedere valoarea sa istorică, culturală, peisagistică și educațională, potrivit unei propuneri legislative care a fost depusă de un grup de parlamentari. Potrivit proiectului, Parcul Rozelor va fi inclus în lista monumentelor istorice, conform
UNITER: Cristina Deleanu - o prezență caldă, o fire senină, cu un licăr luminos în privire
Actrița Cristina Deleanu va rămâne în memoria colectivă a teatrului românesc, se arată într-un mesaj al Uniunii Teatrale din România publicat, joi, pe Facebook. 'O prezență caldă, o fire senină, cu un licăr luminos în privire, actrița Cristina Deleanu va rămâne în memoria colectivă a teatrului românesc.
Timiș: Expoziție dedicată mănăstirii medievale de la Igriș, prima construită de regalitatea maghiară în Europa de Est
Pasionații de istorie și arheologie pot descoperi, de joi, expoziția 'Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179-1500), din perspectiva cercetărilor arheologice', care va rămâne la Muzeul Național al Banatului (MNB) din Timișoara timp de patru luni. Mănăstirea de la Igriș a fost prima și cea mai mare construită de regii maghiari în Europa de
Noaptea Muzeelor/ Expoziție cu peste 160 de obiecte de colecție ale unor celebrități - la Galeriile Artmark
Galeriile Artmark prezintă, sâmbătă, la Noaptea Muzeelor, 'All Stars' - o expoziție cu peste 160 de obiecte de colecție cu autografele marilor staruri, autohtone și internaționale, din sport, muzică ori cinema, precum Hagi, Pele, Verstappen, Schumacher, George Foreman, Cassius Clay, Ilie Năstase, dar și Alice Cooper ori Sylvester Stallone.
Sibiu: Cea mai veche casă expusă într-un muzeu din România este în Muzeul ASTRA
Cea mai veche casă expusă într-un muzeu din România este o locuință din lemn din județul Hunedoara, veche de 225 de ani, din Muzeul ASTRA, cel mai mare obiectiv de gen în aer liber din Europa, aflat în pădurea Dumbrava Sibiului, la marginea municipiului reședință de județ, a anunțat joi, pe Facebook, Consiliul Județean (CJ). 'S-a sc
A murit actrița Cristina Deleanu
Actrița Cristina Deleanu a murit la vârsta de 84 de ani, a anunțat, joi, realizatoarea de televiziune Marina Almășan. 'Doamne! Sunt în stare de șoc! Cel mai vechi și fidel colaborator al meu de la TVR, actorul Eugen Cristea, prieten de suflet cum puțini am, tocmai a primit cea mai cruntă veste: minunata sa soție, Cristina Deleanu, nu mai este!&