Președintele Academiei Române, profesorul universitar dr. Ioan Aurel Pop, a declarat joi, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, în cadrul conferinței 'Niceea 1700', că sinodul ecumenic din anul 325 a avut o importanță capitală pentru evoluția vieții bisericești, oferind un model de urmat: unitatea Bisericii și chiar a lumii.

'Acest sinod de acum 1700 de ani, când lumea trăia momente de cumpănă - dar când nu le-a trăit?, doar și noi le trăim astăzi - a avut o importanță capitală pentru evoluția vieții bisericești și pentru păstrarea tradiției credinței în partea de răsărit a Europei. Țările Române din afara Carpaților și românii din Ardeal au făcut parte din lumea Bizanțului, din punct de vedere religios și s-au îngrijit de la un timp de organizarea lor canonică, aflată în legătură cu marile centre ale Răsăritului. Și n-au uitat niciodată că, deși prin organizarea Bisericii, prin limba slavă bisericească sau slavonă, prin alfabetul chirilic, prin geografie, erau așezați aici, mai aproape de Răsărit decât de Apus, sunt bizantini. Dar, prin originea romană, prin numele de român, prin limba pe care o vorbesc, prin vocabularul creștin, care cel de bază e în proporție de 80% latin, prin toate astea sunt apuseni. N-au uitat niciodată deci că rădăcinile sunt în Europa asta, care a contat, Europa occidentală, care ne-a fost scut și model, și care, cel puțin prin angajamentele pe care le avem și pe care nu le putem schimba, trebuie să rămână în această formă. Asta este speranța noastră, Conciliul de la Niceea, chiar dacă e în Răsărit, a influențat viața întregii Biserici și a oferit un model de urmat. Iar modelul de urmat era unitatea Bisericii și dacă se poate și a lumii', a spus istoricul Ioan Aurel Pop.

Găzduită în sala de conferințe a muzeului, întâlnirea a fost moderată de managerul MTC, prof. univ dr. Gabriel Moisa, care a ținut să amintească faptul că reputatul istoric i-a fost profesor la Cluj, ca și altor istorici prezenți în sală.

'Alături de alți profesori pe care i-am avut, domnia sa ne-a învățat - dincolo de știința oferită - câteva valori foarte importante: echilibrul, simțul măsurii și îndemnul de a încerca să facem lucrurile cât mai bine', a spus, în deschidere, Gabriel Moisa.

În prezidiu a fost prezent și prorectorul Universității Oradea, Sorin Șipoș, și el istoric școlit la universitatea clujeană. În sală, cele 150 de locuri au fost ocupate în totalitate, printre participanți regăsindu-se și episcopul ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec, lângă episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea.

Președintele Academiei Române a mulțumit pentru invitație și a prezentat contextul istoric, originile, influențele juridice și religioase ale primului Conciliu Ecumenic de la Niceea din anul 325.

'Primul sinod ecumenic, în limbaj occidental - conciliu, în limbaj răsăritean - sinod, a reprezentat o piatră de hotar nu numai pentru viața Bisericii și a credinței, ci și o piatră de hotar pentru lumea noastră europeană, nord-africană, asiatică chiar. Dacă ne gândim că acest orășel, Niceea, care acum e în Turcia, era situat în Asia Mică, sigur că el s-a reflectat în viața Europei. 325 e un an important din mai multe puncte de vedere', a afirmat Ioan Aurel Pop.

Cu un an înainte, în 324, Împăratul Constantin îl învinsese pe cumnatul și rivalul său, Licinius, și întregise imperiul, chiar dacă nu pentru multă vreme. Și, în același an, 'în înțelepciunea lui', hotărâse, cu mare îndrăzneală, să mute capitala de la Roma la Noua Romă - Constantinopol.

'Împăratul Constantin simțea că viața în Occident moare și că nu mai vine lumina vieții de acolo, că se mută viața trepidantă în Levant. În italiană, înseamnă Răsărit, unde se ridică soarele. De atunci a apărut proverbul Ex Oriente lux. În 324, cu un an înainte de sinod, a început construcția noii capitale a imperiului pe care în șase ani a făcut-o. În 330, instituții importante ale imperiului s-au mutat de la Roma în Noua Romă, cum i s-a spus la început și apoi, firește, orașul lui Constantin', a povestit profesorul.

Așa se face că, în 325, când s-a gândit să-i unească pe capii tuturor eparhiilor din imperiu, capitala nefiind gata, locul ales pentru adunarea celor circa 300 de ierarhi sau prelați, pe care tradiția i-a numit Sfinți Părinți, a fost orășelul din apropiere, Niceea. La convocarea Împăratului Constantin și a mamei sale Elena ar fi răspuns - datele istorice nu sunt foarte clare - între 250 și 280 de ierarhi.

'Acest conciliu, primul, a fost într-adevăr al întregii Biserici. A fost cu adevărat important din cel puțin două motive: unul este că a condamnat arianismul și a rămas ceea ce a stabilit Sinodul: Iisus este de-o Ființă cu Tatăl, Dumnezeu și om în același timp, iar Sfânta Treime - Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt (sau Spiritul Sfânt) rămâne în continuare temelia credinței noastre. Și al doilea motiv este că a stabilit Crezul, rugăciunea de căpetenie a creștinilor, apoi completat și fortificat, la sinodul ecumenic de la Constantinopol, din anul 381. De aceea, în teologie este Crezul niceo-constantinopolitan', a precizat Ioan Aurel Pop.

Invitatul istoric a vorbit apoi despre influențele acestui conciliu 'în toată întinderea Pământului în care cuvântul lui Dumnezeu era cunoscut', al cărui 'proces-verbal' a fost trimis către cele două Macedonii, în Grecia, în toată Europa, inclusiv în Sciția Mică și Mare.

'Cuvântul sinodului a ajuns și la Tomis, e clar, pentru că era capitala Sciției Minor', a precizat academicianul, adăugând că episcopul vremii ar fi refuzat să oficieze după tipicul arian, altfel decât în rânduiala niceeană.

Sinodul de la Niceea a rămas în memoria colectivă a românilor nu numai în documentele de danii către mănăstiri, ci și în frescele unor importante lăcașuri de cult din aproape toată Moldova, în Țara Românească, dar și în Transilvania.

Ioan Aurel Pop este istoric, profesor universitar și academician, specializat în istoria medievală a României și a Europei Centrale și de Sud-Est. Este autorul a mai multor lucrări importante precum 'Românii și maghiarii în secolele IX-XIV', 'Istoria, adevărul și miturile', 'Transilvania, starea noastră de veghe' sau 'Scurtă istorie a românilor'. Din anul 2018, Ioan-Aurel Pop este președintele Academiei Române, anterior fiind rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Conferința 'Niceea 1700' a fost organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea din Oradea și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)