logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Ioan-Aurel Pop, despre latinitatea poporului român: Renunţând la asta, renunţăm la noi înşine

Imagine din galeria Agerpres

Poporul român este un popor neolatin şi limba română este o limbă romanică, iar renunţarea la acest adevăr presupune renunţarea la noi înşine, a afirmat preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, miercuri seară la Biserica "Şerban Vodă" din Bucureşti, unde a prezentat conferinţa "Latinitatea răsăriteană a românilor - câteva consideraţii".

"Poporul român este un popor neolatin, iar limba română este o limbă romanică. Dacă renunţăm la acest lucru, înseamnă că renunţăm la noi înşine. Pentru că limba e o pecete. E ca şi cum am zice credinţa noastră creştină nu-i ortodoxă pentru că ni se pare că-i din creştinismul primordial care nu ştiu ce face. Nu ne crede nimeni. Astăzi, orice teolog din Occident ştie că există ortodoxie. A, putem să-i spunem că-mpărţirea asta e gratuită, sau artificială, că Marea Schismă a fost la 1054, n-a perceput-o nimeni, că credinţa noastră e cea adevărată... Putem să facem acest lucru. Dar trebuie să ne păstrăm în anumite limite", a spus Pop.

Ioan-Aurel Pop, care a răspuns astfel unei întrebări ce viza originea dacică a poporului român şi a limbii române, a combătut această teză, apreciind că aceste aşa-zise teorii sunt aduse în spaţiul public de către nespecialişti.

"Părerea mea este că cel care s-a pregătit să fie medic să scrie cărţi de medicină. Cine s-a pregătit să fie filolog să scrie cărţi de limbă, cine s-a pregătit să fie istoric să scrie cărţi de istorie. Altfel, le-amestecăm pe toate şi să ştiţi că nu mai suntem ca pe vremea Renaşterii, polihistori, să le ştim toţi pe toate. De aceea cred că e bine să ne mărginim fiecare la ce este", a spus istoricul.

Academicianul a susţinut că nimeni nu poate nega "componenta traco-dacică din limba română", dar aceasta reprezintă "un procentaj mic".

"Eu am avut şansa să-l cunosc pe cel mai mare cunoscător de limbă traco-dacică din studenţia mea. Se chema Ion Iosif Rusu. Toată viaţa a studiat toate textele astea. Iar acum îl cunosc pe moştenitorul lui, care încă trăieşte. Are 90 de ani. Membru al Academiei, Grigore Brâncuş. Toată viaţa a studiat aceste texte. E neclintit în concluzia lui că şi Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan au avut dreptate când au spus că limba română e o limbă romanică", a menţionat Pop.

El a atras atenţia că a afirma că nu suntem romani şi că vorbim o limbă dacică echivalează cu pierderea oricărei credibilităţi.

"Vă spun altceva. Până la 1989 limba română era între limbile slave. La toate universităţile se studia alături de rusă, bulgară, sârbă, croată, poloneză, fiindcă eram puşi la un loc, în aceeaşi oală cu ţările socialiste, toate. Şi după Revoluţie şi eu, dar şi alţii, mai vrednici ca mine, ne-am luptat să mutăm limba română lângă italiană, portugheză, spaniolă... Şi am reuşit, să zicem, în mare măsură, încât astăzi în universităţile occidentale rareori mai vezi limba română lângă limba rusă. O mai vezi din când în când. Acum, dacă venim şi le spunem oamenilor că nu suntem nici romani, nici... şi că vorbim o limbă dacică şi că romanii au învăţat latină de la daci, chiar ne merităm soarta. Adică merităm să fim trataţi ca nişte oameni ai nimănui. Iar dacă mai sunt unii care citesc româneşte - să mă ierte, că eu cinstesc memoria lui Neagu Djuvara, a fost un învăţat şi nu s-a stins demult - dacă mai citim că Neagu Djuvara a scris că Basarab a fost cuman şi unii au înţeles de-acolo că românii au fost cumani, atunci chiar ne-am pierdut orice fel de credibilitate", a apreciat academicianul.

Pop a subliniat că "istoria n-o putem schimba cum vrem noi", iar această moştenire romană se vede în limba română.

"De la 1500, până la 1600, eu am numărat 35 de italieni numai. Las deoparte pe francezi, pe nemţi, care, toţi, venind aici, au zis 'românii vorbesc o latină aşa cum s-a dezvoltat ea la Dunăre şi la Carpaţi' şi s-au înţeles cu ţăranii noştri. Fără să ştie româneşte. (...) Şi cum să vin eu, cum îi aud pe unii, repet, fără studii de istorie şi de filologie clasică şi fără să... Nu ne putem face de râs. Iertaţi-mă, eu nu sunt inginer. Dacă m-aş apuca mâine să dau lecţii unui inginer şi să-i spun cum să construiască un pod sau o şosea, aş deveni ridicol. De aceea, eu, mereu, în discursurile mele spun 'cine-i pasionat de istorie să fie fericit, cine-i pasionat de limbă, tot aşa. Să învăţăm cât mai multe limbi străine. Dar să-i lăsăm pe specialişti să facă cercetarea de profunzime", a mai spus Ioan-Aurel Pop. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 5

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Cultura - Media 11-02-2025 16:08

Sălaj: 'Arta frământată ' - expoziție ce prezintă istoria de peste 10.000 de ani a olăritului

'Arta frământată' sau povestea de 10.000 de ani a unuia dintre cele mai vechi meșteșuguri ale omenirii, olăritul, este tema unei expoziții vernisate, marți, în Beciul Cultural al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Muzeografii din Zalău au încercat să surprindă, în cadrul expoziției ce prezintă vase sau fragmente ceramic

Cultura - Media 11-02-2025 11:45

Covasna: Picturile murale de la castelul din Olteni, restaurate în cadrul unui proiect cofinanțat prin PNRR

Picturile murale descoperite în interiorul castelului de la Olteni, județul Covasna, realizate în jurul anului 1840, vor fi restaurate printr-un proiect cofinanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce vizează transformarea clădirii într-un muzeu ecvestru.

Cultura - Media 11-02-2025 10:47

Emisiunea filatelică ''Muzeul Național Peleș, Vitralii'' - de miercuri, în magazinele Romfilatelia

Emisiunea filatelică ''Muzeul Național Peleș, Vitralii'', compusă din patru mărci poștale și un plic ''prima zi'', va fi disponibilă de miercuri în rețeaua magazinelor Romfilatelia. Mărcile poștale reproduc imaginile care au ca subiect ilustrarea unor scene din basmul ''Albă ca zăpada'' (ti

Cultura - Media 11-02-2025 10:37

Concerte de excepție pe scena Ateneului Român în cadrul ediției 2025 a Festivalului Internațional ''George Enescu''

Două importante serii de concerte din cadrul ediției 2025 a Festivalului Internațional ''George Enescu'' - Concertele de la Ateneu (după-amiaza) și Concertele de la Miezul Nopții - vor fi găzduite de Ateneul Român. * Seria Concertelor de la Ateneu cuprinde 28 de spectacole cu lucrări ale unor renumiți com

Cultura - Media 10-02-2025 16:38

Ministerul Culturii/Proiect HG: Exportul temporar de bunuri culturale mobile restricționat pentru maxim șase luni

Restricționarea duratei exportului temporar pentru o perioadă de maxim șase luni a bunurilor culturale mobile, cu posibilitatea prelungirii exportului o singură dată, pentru o perioadă de șase luni, se numără printre principalele modificări ale legislației care reglementează condițiile în care se pot realiza expoziții în străinătate, potrivit unui proiect de act

Cultura - Media 10-02-2025 15:41

Ziua Brâncuși - sărbătorită, pe 19 februarie, la MNAR

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) sărbătorește Ziua Brâncuși, pe 19 februarie, printr-un program special dedicat marelui sculptor. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis AGERPRES, publicul va avea ocazia să descopere opera și influența sa asupra artei moderne prin tururi ghidate și o proiecție de film documentar.

Cultura - Media 10-02-2025 12:39

Ziua îndrăgostiților la ONB: 'Cenușăreasa', 'Trubadurul' și 'Bărbierul din Sevilla' - de miercuri până duminică

Opera Națională București celebrează Ziua îndrăgostiților prin prezentarea, de miercuri până duminică, a unora dintre cele mai faimoase povești de iubire din repertoriul liric universal. Potrivit unui comunicat al ONB, transmis luni AGERPRES, iubitorii baletului și artei lirice vor putea urmări spectacolele: 'Cenușăreasa' d

Cultura - Media 10-02-2025 10:57

Bihor: Violonistul Fedor Rudin, cu o vioară Stradivarius, în concertul Filarmonicii de stat din Oradea

Violonistul Fedor Rudin, unul dintre cei mai remarcabili violoniști ai momentului, este invitatul special al Filarmonicii de stat Oradea, pentru concertul săptămânal de joi, unde va cânta cu o vioară Stradivarius, fabricată la Cremona în anul 1712, a informat luni, într-un comunicat, instituția gazdă. 'Cu o activita

Cultura - Media 09-02-2025 11:12

Ilustrul dirijor Yan Pascal Tortelier va conduce 'Recviemul' de Verdi, pe 13 și 14 februarie, la Ateneul Român

'Recviemul' de Verdi se regăsește în programul Ateneului Român, pe 13 și 14 februarie, când Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii 'George Enescu' îl vor avea ca dirijor invitat pe Yan Pascal Tortelier și cvartetul de soliști format din soprana Hye-Youn Lee, mezzosoprana Judit Kutasi, tenorul Ioan Hotea și basul Nicolas Test

Cultura - Media 09-02-2025 10:36

Muzeul Copiilor a lansat expoziția interactivă 'Mașina Timpului'

Muzeul Copiilor a lansat expoziția interactivă 'Mașina Timpului', dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 14 ani, dar și familiilor acestora, unde vizitatorii vor putea 'călători' prin diferite epoci, a anunțat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. El a scris, duminică, pe Facebook, că prin intermediul

Cultura - Media 09-02-2025 09:00

REPORTAJ/Timiș: Dimitrie Țichindeal, cărturarul cu mormânt necunoscut, dar cu o moștenire culturală care a trecut testul timpului

Puține lucruri amintesc astăzi călătorului grăbit care trece prin Becicherecu Mic, o mică localitate aflată aproape de granița cu Serbia, că aici s-a născut și a trăit o parte a vieții sale Dimitrie Țichindeal, cărturar iluminist de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 250 de ani. Evocat de Mihai Eminescu în celebra sa poezi

Cultura - Media 08-02-2025 09:00

REPORTAJ/Neamț: Artefacte vechi de 5.000 ani, expuse în 'inima' municipiului Piatra-Neamț, într-un fost sediu de bancă

În 'inima' municipiului Piatra-Neamț, într-o clădire de patrimoniu veche de aproape un secol care de-a lungul timpului a fost sediul a două bănci, o istorie veche de aproape 5.000 ani este gata să își dezvăluie povestea fascinantă.

Cultura - Media 07-02-2025 19:41

'Cenușăreasa' - în coregrafia lui Renato Zanella - premieră, sâmbătă, la Opera Națională București; spectacolul - sold out

Premiera de balet 'Cenușăreasa' de Serghei Prokofiev va fi prezentată, sâmbătă, pe scena Operei Naționale București (ONB), managerul instituției, dirijorul Daniel Jinga, precizând că biletele pentru spectacol sunt epuizate. 'O să vă spun ce înseamnă 'Cenușăreasa' pentru Opera Națională București în a

Cultura - Media 07-02-2025 15:50

Ministrul Culturii anunță noi reglementări pentru realizarea de expoziții românești în străinătate

Ministerul Culturii va propune înăsprirea cadrului legislativ care reglementează condițiile în care se pot realiza expoziții în străinătate, o propunere de hotărâre de guvern urmând să fie publicată, vineri, pe site-ul ministerului, a anunțat ministrul Natalia Intotero. 'Lucrăm la înăsprirea cadrului leg

Cultura - Media 07-02-2025 15:50

Alba: Un sfert dintre vizitatorii Sălii Unirii, interesați să viziteze, contra cost, expoziția permanentă

Doar un sfert dintre persoanele care au vizitat anul trecut Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unității naționale a poporului român, au plătit bilet să vadă expoziția permanentă dedicată actului de la 1 Decembrie 1918, unde sunt expuse printre altele, biroul lui Aurel Lazăr, la care a fost scrisă 'Declarația de independență' din 12 octombrie 1918, și