Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale, generată de tensiunile interne, și sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării, atrage atenția ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

El a arătat, în context, că România se împrumută mai scump decât Ungaria pe termen lung.

'Costul concret al instabilității, în dobânzi, datorie și rating de țară. Stabilitatea financiară este principala garanție de care România are nevoie în acest moment. Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării. O evoluție recentă relevantă este cea a diferenței între randamentele aferente maturității de 10 ani pentru titlurile de stat emise în moneda locală de Ungaria și România: dacă la începutul anului România se situa sub Ungaria, acum plătește 120 puncte de bază (1,20%) peste Ungaria. România se împrumută practic mai scump decât Ungaria pe termen lung, investitorii cerând o dobândă mai mare pentru a compensa riscul perceput', a explicat acesta, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

În același timp, ministrul Finanțelor susține că agențiile de rating urmăresc atent evoluțiile locale și cer claritate privind direcția fiscală, reformele și capacitatea de finanțare a statului, după ce au avertizat în numeroase rânduri că deteriorarea disciplinei fiscale și blocajele în reforme pot pune presiune pe ratingul suveran al României.

'O eventuală înrăutățire a ratingului de țară (trecerea la categoria Junk) ar avea consecințe grave, însemnând costuri de finanțare semnificativ mai mari, cerere redusă și acces mai dificil la piețele externe, o mare parte dintre investitorii instituționali actuali fiind nevoiți să nu mai cumpere titluri de stat românești și chiar să își reducă expunerile pe România. În cea mai recentă discuție cu reprezentanții agenției Fitch, de ieri dimineață, am transmis clar că România își menține angajamentul pentru consolidare fiscală și reforme - însă toate acestea vor depinde în continuare de garanțiile de stabilitate pe care vom reuși să le transmitem în extern', a precizat Nazare.

El a subliniat, totodată, că instabilitatea nu este un concept abstract, ea se vede în dobânzi mai mari, în presiune pe buget și în spațiul mai redus pentru investiții, iar pentru o țară cu cel mai mare deficit din UE și cu o datorie publică în creștere rapidă (de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un an), orice majorare a costurilor de finanțare contează.

'În paralel, calendarul economic al României este critic. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până la 31 august 2026, iar jaloane importante sunt încă neîndeplinite. Orice blocaj politic afectează direct capacitatea de a finaliza reforme și de a securiza aceste fonduri. În ultimele luni, România a făcut pași importanți: am redus deficitul sub ținta asumată, menținând în același timp investițiile publice la un nivel ridicat, cu o mai bună absorbție a fondurilor europene și reducând costurile de finanțare. Aceste rezultate au fost câștigate cu mult efort și pot fi rapid pierdute. În acest context, diferența esențială nu este între majorități care se pot alia, ci între majorități care pot garanta. Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate - nu de blocaje', a precizat sursa citată.

Moțiunea de cenzură, inițiată de PSD împreună cu AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, urmează să fie depusă marți, la Parlament.

Potrivit unor surse politice, textul moțiunii de cenzură este deja finalizat și au fost strânse mai mult de 233 de semnături de la PSD, AUR, PACE Întâi România, S.O.S. România, POT, neafiliați. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)