România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial privind calitatea vieții și bunăstarea socială (raport)
România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială în 171 de țări, efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
Potrivit cercetării, scorul general al României a fost 74,49 din 100, similar cu cel din 2024 (74,61), rezultat care, deși este sub restul statelor UE, ne menține în rândul statelor din a doua categorie, în care am intrat în 2022.
Cel mai recent raport arată că stagnarea progresului social este un fenomen global, care afectează aproape fiecare regiune a lumii, iar circa o treime dintre țările analizate au înregistrat scăderi în ultimul an.
Țara noastră își îmbunătățește poziția în clasamentul mondial la categoria nevoilor de bază - locul 45, față de 49 în 2024 -, rămâne pe locul 45 la capitolul oportunități și scade ușor la categoria bunăstare - locul 63, față de 61 anterior. Analizând indicatorii cuprinși sub aceste trei capitole, România a obținut cele mai bune rezultate la nutriție și îngrijiri medicale (locul 36 mondial, față de 41 în anul anterior) și locuințe (locul 36, față de 43). Îmbunătățiri s-au înregistrat și la apă și salubritate (locul 58, față de 72).
În schimb, cele mai mici scoruri au fost înregistrate la sănătate și educație de bază (locul 86 la ambele categorii), capitole care arată un decalaj al României față de state cu PIB/capita similar (peer countries), între care Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia, potrivit raportului.
Evoluția PIB și cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relație de determinare, dar unele țări reușesc mai bine decât altele să transforme creșterea economică în progres social, arată raportul. De exemplu, deși Danemarca și SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 față de 81,76). De asemenea, SUA și Letonia au rezultate similare în ceea ce privește progresul social, în contextul în care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jumătate față de SUA.
'Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale. Pentru a avea o creștere economică cu efecte pozitive asupra nivelului de bunăstare a cetățenilor, sunt necesare măsuri care să asigure nu doar păstrarea ritmului de creștere a investițiilor publice și private (cu capital străin și local), ci și direcționarea lor strategică spre infrastructura socială și spre anumite regiuni geografice și industrii', a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova, citat în prezentarea raportului.
Norvegia rămâne și în 2025 pe primul loc în lume, cu un scor de 91,73 (față de 91,95 în anul anterior), urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elveția, toate cu scoruri de peste 90, însă în stagnare sau scădere față de anul anterior.
Din 2011, cele mai mari îmbunătățiri s-au înregistrat la categoriile informație și comunicații, locuințe, educație avansată, apă și salubritate, țările cu cele mai ridicate creșteri ale scorului care înregistrează progresul social fiind Fiji, Arabia Saudită și Republica Moldova.
Indicele de progres social al marilor economii G7 a evoluat divers începând cu 2011. Germania și Japonia conduc grupul, Italia înregistrând o creștere puternică a progresului social între 2015 și 2022, dar stagnând din 2023. Marea Britanie și Franța au stagnat și ele începând cu 2011, iar SUA au scăzut până pe ultimul loc în G7. Canada a arătat o îmbunătățire semnificativă, dar a scăzut recent.
Economia Marii Britanii și-a revenit după declinul declanșat de COVID-19. Totuși, progresul său social nu evoluează pozitiv, Marea Britanie coborând cinci poziții din 2011, ajungând în 2025 pe locul 18.
Europa înregistrează un scor general de 79,18 puncte, în creștere ușoară față de anul anterior (79,13), fiind pe locul al doilea într-un top al regiunilor, după America de Nord (82,1, respectiv 81,74). Comparativ cu 2011, Europa a înregistrat cea mai mare îmbunătățire în privința calității aerului, deși la nivel global progresul în acest domeniu rămâne lent, în ciuda unei îmbunătățiri de scurtă durată în perioada COVID-19.
Dintre cele mai importante economii emergente, cu populații de peste 100 de milioane, Brazilia rămâne cea mai performantă, în parte datorită redresării din ultimii doi-trei ani. Indonezia, Bangladesh și Nigeria au înregistrat creșteri constante, începând din 2011. Etiopia a consemnat cea mai semnificativă încetinire, din 2020 până în prezent. Pakistanul și Rusia sunt, de asemenea, în scădere, declinul Rusiei fiind urmarea invaziei Ucrainei în 2022.
Totodată, progresul social în cele mai populate țări din lume a încetinit. După ani de creștere constantă, începând cu 2021, îmbunătățirea progresului social în India și China a înregistrat un ritm mai lent.
Progresul social este definit drept capacitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor și de a facilita creșterea calității vieții, creând totodată condiții pentru ca indivizii să se dezvolte și să își atingă potențialul.
Raportul Social Progress Index este publicat anual, începând cu 2011, de către Social Progress Imperative, calculând Indexul de Progres Social în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoi de bază (hrană și îngrijiri medicale de bază, apă și salubritate, locuințe și siguranță personală), bunăstare (educație de bază, acces la informații și comunicații, sănătate, calitatea mediului), respectiv oportunități (drepturi individuale și libertate de expresie, libertate personală și de alegere, incluziune, educație avansată).
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500 și către mii de companii din sectorul privat.
Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră, prin intermediul a 3.300 de profesioniști. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv