Seceta adâncește dezechilibrele din agricultura României: pierderi masive la porumb și floarea-soarelui, insolvențe în creștere și scumpirea coșului zilnic (LAPAR)
Seceta din 2025 adâncește dezechilibrele din agricultura României: culturile de porumb și floarea-soarelui sunt calamitate în proporții de până la 80-90% în sudul țării, iar tot mai mulți fermieri vorbesc despre falimente și renunțarea la aceste culturi, avertizează președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
Deși ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat 'producții record' la culturile de toamnă, realitatea din câmp este diferită din cauza pierderilor uriașe, insolvențelor în creștere și a unui sistem de irigații care acoperă mai puțin de 20% din suprafața arabilă a țării.
Lipsa unei strategii pe termen lung împinge agricultura românească sub 50% din potențialul său real, atrage atenția președintele LAPAR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES.
'O veste bună a venit de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a anunțat o producție de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) și rapiță, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapița. (...) Cum arată însă fața dezastrului, despre care ministrul Agriculturii nu vorbește? Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt distruse în proporții de 80-90% în județele din sudul țării. Mulți fermieri care s-au încăpățânat să înființeze aceste culturi și anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situație și mai grea. Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR situația va fi si mai gravă', a declarat Nicu Vasile.
Potrivit acestuia, fermierii au început să renunțe la aceste culturi tot mai vulnerabile la secetă, iar despăgubirile promise de stat nu acoperă nici măcar costurile de înființare. În plus, 3% din subvenția APIA a fost redirecționată la buget pentru despăgubiri, în timp ce statisticile arată că, anual, peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt expuse riscului de secetă, datele fiind colectate din 1950 până în 1997 'când România mai avea cercetare agricolă'.
Președintele LAPAR a afirmat că România depinde încă de capriciile vremii, având în vedere că din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigații, iar efectiv se irigă circa 500.000 ha pe an din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF. 'Mult prea puțin, dacă avem în vedere că suprafața arabilă a țării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigații, care a fost proiectat înainte de anii '80, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii și alte scopuri: protecție împotriva inundațiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice', explică Nicu Vasile.
Acesta consideră că lucrurile ar fi arătat astăzi mult mai bine dacă am fi reușit să irigăm mai mult. În lipsa irigațiilor, 'profiturile multor fermieri au dispărut sub dogoarea soarelui'.
'După cum am atras atenția în repetate rânduri, sprijinul fermierilor nu se rezumă doar la cel subliniat de ministrul Agriculturii. Pe lângă subvenții, care ar trebui să fie comparabile cu cele primite de fermierii din Occident, ei au nevoie de o piață corectă. Nu poți rezista de la an la an în condițiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar prețul de vânzare al producției stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu', a notat el.
Consecințele se văd și în plan financiar. Raportul asupra stabilității financiare din iunie 2025 arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în iunie 2024 față de aceeași lună din 2023, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creștere. Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.
Potrivit sursei citate, anul acesta situația ar putea deveni și mai gravă, având în vedere că datele Oficiului Național al Registrului Comerțului au arătat că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvență, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.
'Anul agricol s-a încheiat, iar astăzi suntem la ora bilanțului. Să evidențiem părțile bune, adică producțiile record la cereale și rapiță și să le mulțumim fermierilor care au muncit pentru obținerea lor, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluții pentru ceea ce nu merge. Iar aceste soluții pot fi găsite doar printr-un dialog deschis și sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol și dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală și asociațiile fermierilor. Ar fi momentul să discutăm serios și despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiții climatice după ce foarte mulți ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii și consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari și scumpirea coșului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populației', a mai transmis președintele LAPAR, Nicu Vasile.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a postat duminică un mesaj pe Facebook în care a anunțat producții-record la culturile de toamnă obținute de fermierii români. 'Producții record la culturile de toamnă obținute de fermierii noștri! Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăție a României și trebuie să cumpărăm produse românești'.
Potrivit datelor prezentate de șeful MADR, producția de cereale a crescut de la 12,5 milioane de tone în 2022 la 14,4 milioane în 2023, 14 milioane în 2024 și 19,3 milioane de tone în 2025.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi
ONRC: 51.273 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 51.273 de înmatriculări, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmat
Codirlașu (CFA România): Deficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al inflației
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. În opinia sa, reduce
Inflația menține România într-o zonă de stagflație, cu creștere economică aproape de zero (consultant)
Inflația rămâne principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o zonă de stagflație, caracterizată prin creștere economică aproape de zero și majorări persistente de prețuri, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, energia, gazele și car
Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă iar presiunea va crește după ce generația decrețeilor se va pensiona în perioada 2032 - 2034, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii. 'Rata de ocupare a for








