UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
Informaţie sensibilă, bilanţul uman a doi ani de război în Ucraina, în mod evident unul aproximativ, se ridică la cel puţin 10.000 de victime civile, majoritatea covârşitoare din rândul ucrainenilor, şi aproape 200.000 de soldaţi ruşi sau ucraineni ucişi, potrivit surselor ucrainene şi occidentale, citate de AFP.
Totodată, potrivit celui mai recent raport comun al guvernului ucrainean, al Băncii Mondiale, al Comisiei Europene şi al ONU, citat la 15 februarie de dpa, războiul din Ucraina a provocat pagube directe însumând cel puţin 152 de miliarde de dolari în aproape doi ani, cele mai afectate sectoare fiind locuinţele, transportul, comerţul, industria, agricultura şi energia. La 31 decembrie 2023, costurile pentru reconstrucţia şi redresarea Ucrainei sunt estimate la cel puţin 486 de miliarde de dolari în următorii 10 ani. Calculele se referă la perioada de la începutul războiului, 24 februarie 2022, şi până la 31 decembrie 2023. Pierderile financiare provocate de război pe parcursul acestei perioade sunt estimate la 499 miliarde de dolari.
În plus, potrivit autorităţilor ucrainene, deficitul de finanţare este de 9,5 miliarde de dolari pentru începerea imediată a redresării şi pentru priorităţile de reconstrucţie care au nevoie de finanţare în 2024. Totuşi, ca urmare a schimbărilor minore de pe front, pagubele directe nu au crescut semnificativ în 2023 în comparaţie cu aproximativ un an în urmă, când s-au situat la 135 miliarde de dolari, se arată în raport, care remarcă însă că prejudiciul pentru Ucraina rămâne imens. Circa 8.400 de kilometri de şosele, autostrăzi şi alte drumuri naţionale, peste 200 de gări şi 150 de poduri de cale ferată au fost avariate.
Cel puţin 10.000 de civili ucraineni ucişi
Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului estimează numărul victimelor civile ucrainene la peste 10.000 în ultimul său raport publicat pe 15 ianuarie 2024. Dintre aceştia, aproape 8.000 în zonele aflate sub controlul Ucrainei şi peste 2.000 în zonele ocupate de Rusia. La acest bilanţ se adaugă peste 19.000 de răniţi. La rândul său, poliţia ucraineană contabilizează aproape 10.000 de morţi în rândul civililor, 7.000 dispăruţi şi 11.000 de răniţi în zonele pe care le controlează, potrivit declaraţiilor unui oficial ucrainean, din 31 ianuarie.
Dar autorităţile ucrainene estimează că alte câteva mii de civili au fost ucişi în timpul asediului Mariupolului (din februarie până în mai 2022), oraş-port din sudul Ucrainei care se află astăzi sub controlul Rusiei. Un consilier de la primăria oraşului declara la televiziunea ucraineană în februarie 2023 că cel puţin 25.000 de oameni au fost îngropaţi acolo în gropi comune. Nicio evaluare nu a fost făcută vreodată pentru alte oraşe, precum Bahmut, în est.
În iunie 2023, autorităţile ucrainene au declarat că au putut număra doar 10.368 de civili ale căror cadavre au fost găsite. "Estimăm că cel mai probabil este ca acest număr să fie de cinci ori mai mare. Deci în jur de 50.000 de victime", a explicat cu acel prilej Oleg Gavrîş, consilier principal al şefului de cabinet al preşedintelui Zelenski.
Până în decembrie 2023, aproximativ 5,9 milioane de oameni au fost înregistraţi ca refugiaţi în Europa, în timp ce 3,7 milioane de persoane erau strămutate intern în Ucraina în octombrie 2023.
De partea rusă a frontierei, bilanţul morţilor în rândul civililor este de cel puţin 138, potrivit unei numărători efectuate de site-ul de informaţii rus 7x7.
Sute de mii de soldaţi ucişi
De ambele tabere, pierderile militare sunt informaţii asupra cărora statele majore ale celor două ţări păstrează tăcerea. Ultimele rapoarte oficiale datează de un an şi jumătate: 5.937 de soldaţi ruşi ucişi, conform unor declaraţii făcute de ministrul apărării Serghei Şoigu în septembrie 2022, 9.000 de soldaţi ucraineni ucişi, conform estimărilor Kievului, la sfârşitul lunii august 2022. De atunci, tăcere.
În august 2023, publicaţia The New York Times, care cita oficiali americani, a estimat pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 până la 120.000 de răniţi în tabăra ucraineană, şi la 120.000 de morţi şi 170.000 până la 180.000 de răniţi în tabăra rusă. La 29 ianuarie, într-un răspuns scris către un parlamentar, ministrul forţelor armate britanic James Heappey estima pierderile ruse la peste 350.000 de morţi şi răniţi.
Iar la începutul lunii februarie a.c., armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit peste 392.000 de soldaţi ruşi în doi ani de război. Nu se spune niciodată dacă aceste rapoarte includ pierderile în rândul trupelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei şi mercenari din forţele Wagner, sau doar pe cele suferite de armata rusă.
Demografie în vreme de război
Războiul din Ucraina a dus la prăbuşirea natalităţii cu 28% în această ţară, potrivit statisticilor oficiale, citate de BBC. În primele şase luni ale anului 2023, în Ucraina s-au născut 96.755 de copii, faţă de 135.079 în prima jumătate a lui 2021. Deşi numărul nou-născuţilor a înregistrat oricum o tendinţă descendentă în ultimul deceniu, aceasta este cea mai mare scădere de când Ucraina şi-a câştigat independenţa în 1991.
Populaţia Ucrainei era de peste 43 de milioane înainte de invazia rusă din februarie 2022, iar de atunci aproape şase milioane de ucraineni au fugit din ţară. Înainte ca Rusia să o invadeze, în Ucraina se năşteau până la 23.000 de copii în fiecare lună, dar acum acest număr este de aproximativ 16.000. În prima jumătate a anului 2023, numărul băieţilor născuţi a fost de 49.626, în timp ce numărul fetelor a totalizat 47.129, ceea ce arată că momentan nu există un dezechilibru de gen.
Ultima dată când a existat o scădere la fel de mare a natalităţii în Ucraina a fost când Rusia a invadat şi a anexat ilegal peninsula Crimeea în 2014. În anul următor, numărul naşterilor a scăzut cu 12%. Pe de altă parte, potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), statisticile arată că, din 2015 până în 2021, până la 200.000 de copii născuţi în estul Ucrainei şi în autointitulata Republica Autonomă Crimeea nu au primit certificate de naştere ucrainene.
Ella Libanova, directoarea Institutului Ptuha pentru Demografie şi Studii Sociale (IDSS) al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, declara în noiembrie anul trecut că previziunile demografice pentru anul 2033 sunt sumbre: În mai puţin de un deceniu, Ucraina ar urma să aibă o populaţie între 26 şi 35 de milioane de locuitori, fiind incluse aici teritoriile anexate forţat de Rusia. Dacă media se va situa la aproximativ 30 de milioane, aceasta înseamnă o populaţie cu 42% mai mică decât avea Ucraina în anul independenţei sale, 1991, când erau 52 de milioane de locuitori.
Nu trebuie uitat nici că Ucraina era deja o ţară cu niveluri ridicate de migraţie, ca şi restul statelor care au părăsit blocul comunist după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Dar, în timp ce alte ţări est-europene au reuşit să schimbe situaţia prin stabilitate politică şi economică, în Ucraina situaţia s-a înrăutăţit, observa cercetătoarea Marina Tverdostup într-un raport publicat în iulie anul trecut de Institutul de Studii Economice Internaţionale din Viena (WIIW) şi în care autoarea cita cinci probleme pe care războiul le-a exacerbat: scăderea natalităţii, scăderea speranţei de viaţă, migraţia mai mare, populaţia îmbătrânită şi distrugerea pieţei muncii.
Speranţa medie de viaţă a bărbaţilor din Ucraina a scăzut de la 66,4 ani înainte de război la 57,3 în 2023, potrivit IDSS; în cazul femeilor, a scăzut de la 76,4 la 70,9 ani. Acest lucru este o consecinţă nu doar a uciderii sau rănirii a zeci de mii de soldaţi şi civili, ci şi "a înrăutăţirii, odată cu invazia, a stării mentale şi fizice a ucrainenilor", atenţiona Centrul de Studii Orientale (OSW) din Varşovia. Totodată, "cu cât infrastructura este distrusă mai mult în timpul războiului, cu atât este mai probabil ca refugiaţii să rămână permanent în străinătate, ceea ce ar fi dezastruos pentru reconstrucţie", avertizează Tverdostup.
Nu în ultimul rând, inclusiv dezechilibrul demografic între sexe încetineşte natalitatea în Ucraina: dacă în 2022 erau 86 de bărbaţi la 100 de femei în Ucraina, în 2023, conform IDSS, sunt 110 bărbaţi la 100 de femei. Media UE este de 100 de bărbaţi pentru fiecare 104 femei. Într-un studiu publicat vara trecută de Centrul Wilson din Statele Unite, directoarea IDSS avertiza că, după război, dacă economia ucraineană nu se va redresa rapid, exodul va fi şi mai mare: "Familii ucrainene care sunt acum separate, cu bărbaţii în Ucraina şi femeile şi copiii în străinătate, pot alege să se reunească în străinătate, nu în interiorul ţării. Aceasta înseamnă că Ucraina ar putea pierde încă 1-1,5 milioane de bărbaţi tineri, educaţi".
Ucraina, cea mai minată ţară din lume
Ucraina este în prezent ţara cu cele mai multe mine şi resturi de explozibili nedetonate din întreaga lume, cu o treime din suprafaţă afectată, ceea ce echivalează cu şapte Elveţii.
"Problema minelor sau a resturilor de explozibili care nu au detonat este printre cele mai grave cu care se confruntă Ucraina şi, în special, una dintre cele mai mari pe care le va avea atunci când va trebui să înceapă reconstrucţia", a declarat pentru EFE şeful Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI), Peter Wagner.
Rusia a amplasat un număr mare de mine în teritoriile ucrainene pe care le-a ocupat. Potrivit estimărilor oficiale, au fost minaţi până la 174.000 de kilometri pătraţi, în principal în estul şi sudul Ucrainei. Se estimează că, odată cu încheierea conflictului, ar putea dura zeci de ani pentru deminarea întregului teritoriu al Ucrainei, ţară cu o suprafaţă de 603.628 km pătraţi.
"Nu am mai avut o problemă atât de mare cu minele de la al Doilea Război Mondial, nici în Cambodgia, nici în Bosnia. Este cu adevărat cea mai gravă situaţie de la cel de-al Doilea Război Mondial", a apreciat Wagner.
Potrivit serviciilor de informaţii ucrainene, Rusia a minat în special zonele cu infrastructură critică, precum centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa. Iar din datele guvernului ucrainean rezultă că cel puţin 250 de civili au murit şi peste 500 au suferit răni sau mutilări în urma exploziei de mine sau a altor tipuri de dispozitive.
Uniunea Europeană, dincolo de faptul că oferă Ucrainei echipamente de deminare - de la maşini puternice, vehicule, roboţi, drone şi costume speciale de protecţie -, finanţează şi operaţiunile agenţiilor internaţionale de deminare care activează în Ucraina. În plus, UE s-a angajat să-i sprijine pe ucraineni pentru a face faţă acestei imense provocări într-o ţară cu suprafeţe mari dedicate agriculturii şi cu multe zone de mlaştină. Până în august anul trecut, Uniunea Europeană în ansamblu a alocat peste 114 milioane de euro pentru deminare în Ucraina.
Agenţii ale ONU, precum Programul Mondial pentru Alimentaţie (WFP) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO), contribuie la rândul lor la eforturile de deminare, concentrându-se îndeosebi pe micii agricultori care cultivă mai puţin de 300 de hectare de pământ, precum şi pe familiile din mediul rural care cultivă pentru propriul lor consum. Programul este în prezent implementat în regiunea Harkov (est), cu planuri de extindere în două dintre celelalte regiuni agricole de top ale Ucrainei, Nikolaev şi Herson.
Proiectul de deminare WFP-FAO se desfăşoară în strânsă cooperare cu comunităţile rurale şi autorităţile ucrainene, ca parte a unui efort guvernamental mai amplu de a curăţa zone vaste de teren contaminat. Costurile sunt însă descurajante: peste 34,5 de miliarde de euro, potrivit Băncii Mondiale. Proiectul WFP-FAO foloseşte imagini din satelit pentru a cartografia terenurile potenţial minate, apoi trimite echipe specializate pentru a le supraveghea şi a le curăţa - acordând prioritate zonelor productive care pot fi restaurate rapid şi în siguranţă.
Un total de 341 de situri culturale ucrainene au fost avariate în cei doi ani de război
Un total de 341 de situri de importanţă culturală au suferit pagube în cei doi ani de război din Ucraina, potrivit unei statistici a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care estimează valoarea pagubelor totale aduse sectorului culturii şi turismului la 3,5 miliarde de dolari, potrivit EFE.
Al doilea an de conflict a adăugat, aşadar, 102 locuri pe lista proprietăţilor şi siturilor avariate pe care UNESCO le-a putut verifica până în februarie 2023, cu ocazia marcării primului an al invaziei ruse la scară largă în Ucraina, declanşată la 24 februarie 2022. Este vorba despre situri clasificate drept semnificative pe baza diferitelor criterii - de exemplu, valoarea lor istorică sau religioasă - a căror protecţie este garantată de Convenţia de la Haga din 1954, a explicat Krista Pikkat, directoare pentru cultură şi situaţii de urgenţă la UNESCO, care a remarcat totodată că "în sectorul cultural nu totul este cuantificabil".
Lista pagubelor include elemente din două situri ucrainene declarate Patrimoniu Mondial, ambele catalogate de UNESCO ca situri în pericol din 2023: centrul istoric al oraşului-port Odesa (sud) şi centrul istoric al oraşului Liov (vest). Pericolul a apărut "mai ales din vara anului 2023", a declarat Chiara Dezzi Bardeschi, reprezentanta UNESCO în Ucraina, referindu-se la atacurile ruseşti asupra acestor două oraşe.
Dezzi Bardeschi a menţionat îndeosebi Catedrala Schimbarea la Faţă din Odesa, un "simbol pentru întreaga comunitate", grav afectată de un bombardament rus în iulie 2023. Fondată cu peste 200 de ani în urmă şi distrusă de sovietici în 1936, Catedrala a fost reconstruită la începutul anilor 2000 cu ajutorul donaţiilor şi a fost sfinţită în 2010 de către patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill. Catedrala are "o valoare religioasă şi spirituală pentru oraş şi pentru comunitate", dar nu mai este utilizabilă de către comunitate, şi-a exprimat regretul reprezentanta UNESCO.
Războiul din Ucraina a provocat distrugeri de 3,5 miliarde de dolari patrimoniului şi sectorului cultural al ţării şi a generat pierderi de 19 miliarde de dolari din divertisment, artă şi turism, a mai estimat UNESCO. Pentru a-şi reveni de pe urma acestor lovituri, va fi nevoie de investiţii în valoare de 9 miliarde de dolari în următorul deceniu. De la începutul conflictului, UNESCO a mobilizat 66 de milioane de dolari donaţi de statele membre, Japonia fiind cel mai mare contributor, cu 25 de milioane de dolari.
Acţiunile acestei agenţii ONU s-au concentrat şi pe sectorul informaţional, oferind pregătire pentru aproximativ 2000 de profesionişti din presă care lucrează în context de război, dar şi sprijin în sectorul educaţiei, pentru a garanta continuitatea învăţământului în timpul conflictului. UNESCO estimează că războiul a provocat pagube la 3.400 de instituţii de învăţământ, iar 360 au fost complet distruse.
Astăzi, doar 45% dintre elevi studiază cu prezenţă fizică, aşa că iniţiativele de digitalizare a învăţământului au fost unele dintre principalele elemente de interes, cu distribuirea a 61.000 de laptopuri şi formarea în pedagogie digitală a 50.000 de profesori. De asemenea, au fost dezvoltate iniţiative pentru prevenirea traficului ilicit de opere de artă şi obiecte istorice - nu numai în Ucraina, ci şi în ţările vecine - şi pentru protejarea diversităţii, mai ales după catastrofa provocată de distrugerea barajului Nova Kahovka în luna iunie a anului trecut.
Redresare şi reconstrucţie
Uniunea Europeană a atras atenţia că va fi necesar un efort financiar global major pentru a reconstrui Ucraina odată ce războiul se va termina. UE contribuie deja în mod substanţial la creşterea rezilienţei actuale a ţării, dar va fi nevoie de mai mult sprijin pe termen mediu şi lung. Astfel, la Conferinţa de Redresare a Ucrainei din 2023, desfăşurată la Londra, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) au semnat acorduri în valoare de peste 800 de milioane de euro pentru a mobiliza investiţii private pentru redresarea şi reconstrucţia economiei Ucrainei.
Institutul SUA pentru Pace (USIP) remarca totuşi în toamna anului trecut că, în pofida distrugerilor masive provocate de invazia Rusiei, ''Ucraina a continuat să ofere servicii poporului său la un nivel exemplar pe tot parcursul războiului'', o ''rezistenţă lăudabilă care provine din investiţiile şi reformele semnificative făcute în ultimii 30 de ani''. În special, consolidarea capacităţii instituţionale, digitalizarea serviciilor publice, implicarea solidă a societăţii civile şi o cultură de voluntariat adânc înrădăcinată au jucat roluri cruciale în acest sens. În plus, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a jucat un rol esenţial în construirea rezilienţei în toate straturile societăţii ucrainene.
Cadrul de redresare al PNUD pentru Ucraina a fost elaborat în strânsă consultare cu guvernul ucrainean, partenerii de dezvoltare şi alte agenţii ale ONU. Totuşi, drumul către redresare este anevoios din cauza amplorii distrugerii: peste 1,4 milioane de case au fost avariate sau distruse, afectând aproape 18 milioane de oameni, adică aproape jumătate din populaţia actuală a Ucrainei. Rata sărăciei din Ucraina a crescut de cinci ori - de la 5,5 la sută la 24,2 la sută - din februarie 2022, afundând încă 7,1 milioane de ucraineni în sărăcie.
În ansamblu, nevoile totale de redresare şi reconstrucţie ale Ucrainei sunt estimate la 486 de miliarde de dolari, cele mai stringente nevoi fiind în agricultură, refacerea sistemului de alimentare cu energie electrică, reconstrucţia locuinţelor, a infrastructurii critice şi sociale, furnizarea de servicii de bază pentru cei mai vulnerabili, eliminarea dispozitivelor explozive şi promovarea dezvoltării sectorului privat. Alte domenii vizate sunt sectoarele de dezvoltare umană (inclusiv sănătatea şi educaţia), precum şi sprijinul pentru comerţ şi afaceri.
Lipsa larg răspândită de securitate este, de asemenea, o preocupare serioasă. Ostilităţile în curs, în special cele aproape de linia frontului, împiedică eforturile timpurii de reconstrucţie. Cu toate acestea, mari părţi ale ţării sunt departe de linia frontului, iar multe comunităţi şi facilităţi publice zac în moloz de la invazia iniţială din februarie 2022. O altă provocare este transparenţa. Însă, potrivit USIP, pentru ca eforturile de reconstrucţie să aibă succes, corupţia trebuie abordată la toate nivelurile. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA și Iran vor avea duminică o întâlnire virtuală pentru a semna acordul (Axios)
Reprezentanți ai Statelor Unite și ai Iranului vor avea duminică o întâlnire virtuală împreună cu mediatorii pakistanezi și qatarezi pentru a semna electronic un acord care să pună capăt războiului și să permită deblocarea Strâmtorii Ormuz, a relatat sâmbătă publicația digitală americană Axios. Acest memorandum de
Trump anunță că acordul cu Iranul pentru a pune capăt războiului va fi semnat duminică
Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că duminică va fi semnat acordul cu Iranul pentru a pune capăt războiului, ceea ce va permite redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz, informează EFE. 'Acordul va fi semnat mâine, iar imediat după semnarea lui, Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă pentru toți',
#Ucraina: Centrala nucleară de la Zaporojie a fost reconectată la rețeaua electrică
Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, aflată sub control rus, a fost reconectată sâmbătă la rețea, la aproape trei zile după ce și-a pierdut în întregime alimentarea electrică externă în urma unui atac asupra unui post electric, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), informează AFP.
Premierii Pakistanului și Qatarului au discutat după anunțul Islamabadului privind iminența unui acord SUA - Iran
Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și omologul său din Qatar, Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, au discutat la telefon sâmbătă despre recentele evoluții din Orientul Mijlociu, imediat după ce Islamabadul a anunțat că SUA și Iranul sunt pe punctul de a semna un acord de pace ce ar putea fi parafat în 24 de ore, informează EFE.
Coreea de Nord denunță o declarație UE-Coreea de Sud care condamnă legăturile militare ale Phenianului cu Moscova
Coreea de Nord a condamnat sâmbătă un comunicat comun al Coreei de Sud și al Uniunii Europene care denunță cooperarea militară a Phenianului cu Rusia în cadrul războiului din Ucraina, informează AFP. Această declarație, adoptată miercuri în timpul unei vizite a președintelui sud-coreean Lee Jae Myung la Bruxelles, critică
Ungaria: Viktor Orban, reales în fruntea Fidesz, în pofida înfrângerii suferite de partid la alegerile din aprilie
Politicianul ungar ultranaționalist Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei din 2010 până în mai 2026, a fost reales sâmbătă ca președinte al partidului Fidesz, în primul congres al acestei formațiuni politice după înfrângerea clară suferită la alegerile legislative din aprilie în fața partidului conservator Tisza, transmite EFE.
Trump distribuie pe rețele mesajul premierului pakistanez care afirma că un acord SUA-Iran poate fi semnat în 24 de ore
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a distribuit sâmbătă pe rețeaua sa Truth Social mesajul publicat anterior de prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, în care acesta afirma că în următoarele 24 de ore ar putea fi semnat un acord care să pună capăt războiului din Iran, informează EFE. Președintele Donald Trump a postat o captură
Iranul spune că semnarea memorandumului de la Islamabad cu SUA nu va avea loc duminică
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat sâmbătă, potrivit presei de stat, că momentul exact al semnării memorandumului de la Islamabad cu Statele Unite nu va fi duminică, informează Reuters. 'Trebuie să așteptăm să aflăm data exactă a semnării. Nu va fi mâine, duminică', a declarat pentru I
Rusia: Putin cere guvernului să promoveze dezvoltarea regiunilor ucrainene anexate
Președintele Vladimir Putin a avut sâmbătă o întâlnire prin videoconferință cu guvernul rus, reuniune dedicată integrării regiunilor ucrainene anexate de Rusia - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson - în care a cerut miniștrilor să promoveze dezvoltarea acestor teritorii până la nivelul restului țării, informează EFE. 'Pâ
Avioane de vânătoare suedeze au interceptat în două ocazii avioane de luptă rusești deasupra Mării Baltice
Avioane de vânătoare ale forțelor aeriene suedeze au decolat vineri de două ori pentru a intercepta avioane de luptă rusești deasupra Mării Baltice, dar acestea nu au ajuns să încalce spațiul aerian al Suediei, informează sâmbătă EFE. 'Vineri, forța de reacție suedeză a efectuat două misiuni cu avioane JAS 39 Gripen pentru a face față avi
Premierul pakistanez Shehbaz Sharif afirmă că semnarea acordului de pace SUA-Iran este așteptată în 24 de ore
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat sâmbătă că Statele Unite și Iranul au convenit asupra unui cadru pentru un acord de pace care ar pune capăt conflictului de luni de zile din Orientul Mijlociu, textul final al înțelegerii fiind încheiat, relatează Reuters și AFP. Pakistanul se pregătește acum pentru o semnare electronică, aș
Iran: Defunctul lider suprem Ali Khamenei va fi înmormântat pe 9 iulie
Ayatollahul Ali Khamenei, care a condus Iranul timp de aproape 37 de ani înainte de a fi ucis de atacuri aeriene israeliano-americane pe 28 februarie, va fi înmormântat pe 9 iulie la Mashhad (nord-est), a anunțat sâmbătă televiziunea de stat iraniană, conform AFP. Înmormântarea sa, programată inițial pentru martie, dar am&ac
Putin afirmă că peste 700.000 de soldați ruși luptă în #Ucraina
Rusia are peste 700.000 de soldați desfășurați în zona de război din Ucraina, a declarat vineri președintele rus Vladimir Putin, la o întâlnire cu militarii la Kremlin, cu ocazia sărbătorii naționale de 12 iunie, relatează dpa. Flancat de ministrul Apărării, Andrei Belousov, Putin a vorbit cu încredere despre victoria din 'operațiun
Zelenski revocă limbii ruse statutul de limbă protejată în #Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat vineri o lege care revocă limbii ruse statutul de limbă protejată în Ucraina, unde aceasta rămâne limba principală a unei părți a populației, în ciuda unui declin de la invazia declanșată de Moscova, relatează AFP. 'Președintele Ucrainei a promulgat legea (...) O decizie importantă pen
Șeful organizației criminale venezuelene Tren de Aragua a fost ucis într-un atac aerian american
Șeful organizației criminale Tren de Aragua, pentru a cărui capturare administrația americană pusese o recompensă, a fost ucis într-o operațiune comună cu Statele Unite în sudul Venezuelei, au anunțat vineri cele două țări, relatează AFP. Într-un nou semn al recentei reluări a cooperării dintre Washington și Caracas, moartea lui Hector Rusthe
