UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall
De la declanşarea de către Rusia a invaziei sale pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, ajutorul american pentru Ucraina s-a ridicat la 76 de miliarde de dolari, în timp ce contribuţia combinată a altor state membre şi partenere, precum şi cea a UE în ansamblul său a depăşit 100 de miliarde de euro, amintea recent secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Un sprijin "uriaş", consideră şi preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, care depăşeşte Planul Marshall. Un sprijin despre care Occidentul spune că nu va scădea şi că va continua să fie acordat Ucrainei "atât timp cât este nevoie", în pofida faptului că unele voci atrag atenţia cu privire la apariţia unei "oboseli" a Vestului faţă de războiul din Ucraina.
"(Asistenţa financiară a UE) este mult mai mare în termeni reali decât orice Plan Marshall după cel de-al Doilea Război Mondial în ceea ce priveşte procentul de sprijin din PIB", declara franţuzoaica Renaud-Basso pentru Politico, o referire la planul major de investiţii asociat cu fostul secretar de stat american George Marshall pentru a sprijini reconstrucţia a 16 ţări, în principal în Europa de Vest, la sfârşitul anilor 1940.
Asistenţa acordată Ucrainei de către SUA
Statele Unite au jucat un rol cheie prin ajutoarele oferite Ucrainei în doi ani de război de agresiune al Rusiei, care a provocat o gravă criză umanitară, politică şi de securitate în Europa. În această situaţie, SUA au fost unul dintre principalii aliaţi ai Ucrainei, oferindu-i ajutor în diverse domenii.
Alţi aliaţi, inclusiv cei mai mulţi membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ai Uniunii Europene (UE), au oferit, de asemenea, pachete importante de ajutor Ucrainei. Cu toate acestea, asistenţa americană a fost crucială pentru ca Ucraina să reziste agresiunii Rusiei, o ţară cu una dintre cele mai mari economii din lume, potrivit postului Vocea Americii.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden a deblocat în total peste 76 de miliarde de dolari sub formă de asistenţă acordată Ucrainei între 24 februarie 2022 şi 7 decembrie 2023, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania. Această cifră este o estimare şi nu include toate cheltuielile SUA legate de război, cum ar fi ajutorul pentru aliaţi.
Angajamentele militare ale SUA
În domeniul ajutorului militar, Statele Unite se remarcă drept principalul furnizor al Ucrainei, contribuind cu peste 47 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2023. O cifră care depăşeşte suma cumulată a contribuţiilor făcute de Germania, Regatul Unit, Norvegia şi Danemarca, principalele ţări donatoare pentru Ucraina, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială.
Până în prezent, echipamente militare în valoare de aproximativ 23,6 miliarde de dolari au fost retrase din depozitele existente şi aproape 19 miliarde de dolari au luat forma contractelor militare pe termen lung, potrivit Associated Press. Acest ajutor include echipamente precum sisteme de artilerie, vehicule blindate, elicoptere, avioane fără pilot, radare, rachete antitanc şi sisteme de apărare aeriană.
Mulţi analişti au descris poziţia administraţiei Biden cu privire la livrarea de arme către Ucraina drept "prudentă", într-o anumită măsură. Totuşi, într-un bilanţ de doi ani de război, s-a observat o creştere a nivelului de sofisticare a armelor pe care Statele Unite le-au trimis în Ucraina, începând cu rachetele portabile Stinger şi Javelin, concepute pentru a doborî avioanele şi tancurile inamice, şi continuând cu sistemele HIMARS şi Patriot.

Primul sistem de apărare antiaeriană american Patriot a fost livrat Ucrainei în aprilie 2023. Furnizate de către Statele Unite şi Germania, aceste sisteme sofisticate de rachete sol-aer joacă în prezent un rol cheie în apărarea ucraineană, datorită razei lor mari de acţiune. În special, aceste sisteme au făcut posibilă doborârea mai multor rachete hipersonice ruseşti Kinjal, care fuseseră prezentate drept "invincibile" de către Kremlin.
În plus, Pentagonul a furnizat peste două milioane de obuze de artilerie de 155 de milimetri, tipul de muniţie cel mai folosit în acest conflict. În 2023, Statele Unite au autorizat trimiterea de rachete ATACMS, capabile să lovească ţinte aflate la mai mult de 300 de kilometri distanţă. De asemenea, SUA au dat undă verde livrării tancurilor Abrams şi a aeronavelor F-16 către Ucraina.
Angajamente umanitare şi economice ale SUA
În doi ani de război, Washingtonul a alocat Ucrainei circa 2,7 miliarde de dolari sub formă de ajutor umanitar, care include de la hrană şi medicamente şi până la asistenţă juridică pentru refugiaţi. Astfel, SUA au oferit fonduri pentru a satisface nevoile umanitare ale persoanelor strămutate intern, precum şi pentru a sprijini stabilitatea economică şi funcţionarea instituţiilor ucrainene.
În ceea ce priveşte asistenţa financiară, au fost alocaţi peste 26 de miliarde de dolari de la începutul lui 2022 şi până în prezent, inclusiv fonduri care ajung direct în bugetul guvernului ucrainean. Acest sprijin ajută Ucraina să menţină servicii esenţiale precum educaţia, sănătatea şi siguranţa publică, pe fondul unei economii slăbite de conflict.
Ajutoarele americane la începutul lui 2024
Administraţia Biden se confruntă cu presiunea unor aliaţi de a furniza mai multe arme şi muniţii Ucrainei, dar Congresul SUA nu a aprobat deocamdată cererea de sprijin militar de circa 60 de miliarde de dolari formulată de guvernul american. Motivul este acela că republicanii condiţionează deblocarea ajutorului pentru Ucraina de impunerea unor măsuri mai stricte pentru imigranţii şi solicitanţii de azil care se află la graniţa cu Statele Unite.
Criticii cererii de finanţare suplimentare a preşedintelui Joe Biden susţin că banii ar putea fi cheltuiţi mai bine acasă şi că prima prioritate a administraţiei ar trebui să fie securizarea graniţei cu Mexicul, unde un număr record de migranţi au traversat ilegal în SUA. Unii susţinători ai Ucrainei afirmă însă că riscurile de a permite Rusiei să câştige teren pe câmpul de luptă din cauza deficitului de aprovizionare al Kievului depăşesc riscurile de a permite reducerea temporară a stocurilor americane.
Răspunsul puternic şi exhaustiv al UE
Deşi Statele Unite sunt principalul furnizor de ajutor militar al Ucrainei la nivel mondial, asistenţa lor totală (care include asistenţa militară, financiară şi umanitară) ocupă locul al doilea, după UE, cu peste 85 de miliarde de euro. Această sumă nu include contribuţiile individuale ale statelor membre ale UE, care sunt contabilizate separat.
Cu toate acestea, spre deosebire de unii dintre aliaţii mai mici ai Ucrainei, contribuţiile Washingtonului reprezintă 0,3% din PIB-ul său. Norvegia şi statele baltice care se învecinează cu Rusia (Lituania, Estonia şi Letonia) alocă un procent mai mare din PIB cheltuielilor de război, respectiv peste 1%.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul UE, de la începutul războiului, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei şi poporului ucrainean un sprijin de peste 85 de miliarde de euro: peste 31 de miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, bugetar şi asistenţă umanitară; 17 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE; 28 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar; 9,45 miliarde de euro sub formă de granturi, împrumuturi şi garanţii furnizate de statele membre ale UE.
Măsuri de sprijin din partea UE pentru economia ucraineană
La 6 februarie 2024, Consiliul şi Parlamentul au convenit asupra unei propuneri de instituire a Mecanismului pentru Ucraina, în scopul de a oferi Ucrainei un sprijin financiar previzibil în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Fondurile vor contribui la refacerea, redresarea şi reconstrucţia Ucrainei. Acordul provizoriu trebuie să fie aprobat de către Consiliu şi Parlament înainte ca textul să poată trece prin procedura de adoptare formală. Liderii UE au dat undă verde mecanismului la 1 februarie 2024, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE.
Pentru a primi finanţare, guvernul de la Kiev va trebui să pregătească un "plan pentru Ucraina" care se va axa pe reforme structurale şi investiţii pentru stimularea creşterii economice; reforme ale administraţiei publice, buna guvernanţă şi statul de drept; buna gestiune financiară, în special în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi combaterea fraudei; alte reforme şi investiţii pentru procesul de aderare la UE şi modernizarea economiei.
În plus, în ianuarie 2024, Comisia Europeană a propus reînnoirea suspendării taxelor la import şi a contingentelor pentru exporturile ucrainene către UE pentru încă un an, consolidând în acelaşi timp protecţia produselor agricole sensibile din Uniunea Europeană.
Ajutorul umanitar al UE şi protecţia civilă
Între 2022 şi 2023, UE a alocat 850 de milioane de euro sub formă de asistenţă umanitară pentru a ajuta civilii afectaţi de războiul din Ucraina. Aceasta include 785 de milioane de euro pentru Ucraina şi 58 de milioane de euro pentru refugiaţii şi familiile gazdă din Republica Moldova. Statele membre au alocat, de asemenea, 2,1 miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina.
Prin această finanţare, cetăţenii aflaţi în Ucraina şi cei care au fugit în ţările învecinate primesc ajutor sub formă de alimente şi apă; articole esenţiale de uz casnic; asistenţă medicală şi sprijin psihosocial; adăposturi de urgenţă şi pentru iarnă; protecţie, inclusiv educaţie în situaţii de urgenţă; asistenţă în numerar pentru a contribui la acoperirea nevoilor de bază.
În 2023, nouă milioane de cetăţeni ucraineni au primit asistenţă umanitară în Ucraina datorită UE şi altor donatori. ONU estimează că 17,6 milioane de ucraineni au în continuare nevoie de asistenţă umanitară.
În plus, 98.000 de tone de ajutoare, cu o valoare estimată de peste 796 milioane de euro, au fost livrate Ucrainei din partea statelor membre ale UE şi a partenerilor prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al UE. De asemenea, UE şi statele membre au furnizat peste 110 milioane de euro pentru deminare, inclusiv 21,5 milioane de euro din bugetul UE.
Având în vedere nevoia uriaşă de materiale medicale a Ucrainei, UE şi-a mobilizat rezerva strategică rescEU. De asemenea, UE coordonează evacuările medicale ale pacienţilor ucraineni care au nevoie urgentă de tratament şi a deschis un centru medical special în Rzeszow (Polonia).
Totodată, în aprilie 2023, Ucraina a aderat la mecanismul de protecţie civilă al UE în calitate de stat participant.
Sprijinul UE pentru forţele armate ucrainene
De la începerea invaziei, Cei 27 au acordat Ucrainei ajutor militar în valoare de 28 de miliarde de euro şi vor debloca alte 20 de miliarde de euro pentru anul 2024, a anunţat recent şeful diplomaţiei europene, Josep Borell.
Între 2022 şi 2023, UE a mobilizat 5,6 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forţelor armate ucrainene. Această sumă include şapte seturi de măsuri de asistenţă în valoare de aproximativ 500 de milioane euro fiecare, precum şi două măsuri de asistenţă suplimentare în valoare de 1 miliard de euro fiecare, care vizează în mod specific livrarea şi achiziţiile comune de muniţii şi rachete. În plus, Norvegia a sprijinit aceste măsuri de asistenţă cu o contribuţie de aproximativ 22 de milioane de euro.
Asistenţa militară a UE urmăreşte să consolideze capabilităţile şi rezilienţa forţelor armate ucrainene şi să protejeze populaţia civilă împotriva agresiunii militare ruse în curs. Măsurile de asistenţă convenite în cadrul IEP finanţează furnizarea de echipamente şi materiale militare letale şi neletale, cum ar fi echipamente individuale de protecţie, truse de prim ajutor, combustibil, muniţii şi rachete.
Totodată, la 15 noiembrie 2022, Consiliul a lansat misiunea de asistenţă militară a UE (EUMAM) Ucraina pentru o durată iniţială de doi ani, care se doreşte a fi un răspuns direct la cererea de sprijin a Ucrainei şi care are ca scop să asigure: instruire individuală, colectivă şi specializată a forţelor armate ucrainene; coordonarea şi sincronizarea activităţilor statelor membre care oferă instruire. De la lansarea misiunii, au fost instruiţi 40.000 de soldaţi ucraineni. Până în prezent, sprijinul financiar total pentru EUMAM Ucraina - în cadrul Instrumentului european pentru pace - este de 362 de milioane de euro, la care se adaugă şi contribuţia Norvegiei, de aproximativ 14 milioane de euro.
În plus, în martie 2023, Consiliul a convenit asupra unui plan pe trei direcţii pentru a accelera livrarea şi achiziţiile comune de muniţii şi rachete către Ucraina. Primele două direcţii, în valoare de 1 miliard de euro fiecare, sunt finanţate prin Instrumentul european pentru pace.
Prima direcţie, adoptată la 13 aprilie 2023, îi permite UE să le ramburseze statelor membre materialele donate Ucrainei din stocurile existente sau din reprioritizarea comenzilor existente. A doua direcţie, adoptată la 5 mai 2023, sprijină achiziţiile comune de muniţii şi rachete de la operatori economici stabiliţi în UE sau în Norvegia. La 20 iulie 2023, Consiliul şi Parlamentul au adoptat a treia direcţie a planului, Actul privind sprijinirea producţiei de muniţii (ASAP). Acest regulament mobilizează 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru a sprijini intensificarea capacităţilor de producţie pentru producţia de muniţii sol-sol şi de artilerie, precum şi de rachete.
Sprijin UE pentru tragerea la răspundere a Rusiei
UE sprijină lupta împotriva impunităţii în Ucraina printr-un proiect în valoare de 7,25 milioane de euro pentru a susţine investigaţiile Curţii Penale Internaţionale privind presupuse crime de război comise de Rusia. În plus, Eurojust - agenţie a Uniunii Europene care se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre - sprijină o echipă comună de anchetă a UE, înfiinţată de Polonia, Letonia, Estonia, Slovacia, România, Lituania şi Ucraina, în eforturile sale de a investiga crime internaţionale comise în Ucraina.
Comisia Europeană a înfiinţat şi Centrul internaţional pentru urmărirea în justiţie a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), cu sediul la Haga, care sprijină coordonarea investigaţiilor şi colectarea de probe cu privire la crimele de război comise în Ucraina.
Totodată, aproximativ 200 de miliarde de euro în active ale Băncii Centrale Ruse sunt imobilizate în UE, iar peste 28 de miliarde de euro din activele private ale persoanelor şi entităţilor listate au fost îngheţate până acum.
Nevoile de finanţare a Ucrainei, în creştere
Însă, în condiţiile în care nevoile financiare ale Ucrainei cresc pe zi ce trece, Occidentul - şi în special Europa - se confruntă cu adevărul incomod că va trebui să continue să finanţeze serios Kievul şi pe viitor. Fondul Monetar Internaţional estimează că deficitul de finanţare al Ucrainei este de peste 40 de miliarde de dolari doar pentru 2024, scria recent Politico.eu, adăugând că, pentru Kiev, unul dintre cele mai mari riscuri este că un deficit de ajutor ar putea să-l oblige să ia calea inflaţionistă, de tipărire a unor sume semnificative de bani noi. Banca Mondială estimează nevoile pe termen lung ale Ucrainei pentru reconstrucţie la 384 de miliarde de euro.
Kievul se bazează pe împrumuturi şi granturi occidentale pentru a acoperi cheltuieli sociale esenţiale, cum ar fi salariile funcţionarilor publici şi lucrătorilor medicali şi din educaţie. Pentru 2024, finanţarea planificată pare suficientă. Dar suma pe care UE o va acorda Ucrainei de acum până în 2027 ar putea scădea de la an la an. În acest sens, organismele financiare internaţionale au tras un semnal de alarmă că oprirea sprijinului occidental pentru Ucraina ar însemna un dezastru pentru ţara devastată de război. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Statele Unite și Venezuela discută despre o participare americană în mai multe câmpuri petroliere (presă)
Guvernul Trump negociază cu Venezuela o posibilă preluare de participații de către Statele Unite în mai multe zăcăminte petroliere din țară, în schimbul unor investiții ale companiilor americane în extracția de aur negru, relatează joi site-ul de știri Axios, scrie AFP. Contactat de AFP, guvernul american nu a oferit un răspu
Washingtonul intenționează să trimită un nou portavion în Orientul Mijlociu în următoarele săptămâni (presă)
Statele Unite pregătesc desfășurarea unui nou portavion în Orientul Mijlociu 'în următoarele săptămâni' pentru a înlocui o altă navă aflată deja la fața locului, potrivit unei informații a Institutului Naval american, scrie AFP. Organizația a precizat miercuri că Theodore Roosevelt și escorta sa vor părăsi portu
VIDEO Carney îi spune lui Trump că Lacul Ontario își păstrează numele 'astăzi și pentru totdeauna'
Premierul canadian Mark Carney a subliniat joi că Lacul Ontario se numește așa 'astăzi și pentru totdeauna', după ce președintele american Donald Trump a semnat un decret care, potrivit acestuia, îi schimbă numele în 'Lacul America', notează AFP 'Știm că Statele Unite sunt pe cale să se schimbe. Relațiile lor co
Premierul britanic exclude un referendum privind unificarea Irlandei
Premierul britanic Andy Burnham a declarat joi, în cursul primei sale vizite în Irlanda de Nord de la preluarea mandatului, că un referendum privind unificarea Irlandei este 'exclus', provocând o reacție vehementă din partea Sinn Fein, partid care militează pentru reunificarea insulei, transmite AFP. Statutul constitu
#Ucraina: Autoritățile le cer locuitorilor din Herson să părăsească orașul din cauza atacurilor rusești
Autoritățile din Herson, în sudul Ucrainei, au îndemnat joi locuitorii să evacueze orașul din cauza pericolului atacurilor rusești care se intensifică și riscă să lase localitatea fără electricitate și încălzire pentru o perioadă prelungită, transmite AFP. 'Mă adresez încă o dată locuitorilor din Herson, în sp
Trump lasă loc de îndoială privind sancțiunile americane împotriva băncilor chineze
Președintele american Donald Trump a lăsat să planeze îndoiala, joi, cu privire la eventuale sancțiuni economice împotriva unor bănci chineze, scrie AFP. În cursul unui eveniment la Casa Albă, un reporter l-a întrebat pe șeful statului de ce nu sancționează băncile chineze. 'Ei bine, cine a spus că nu
VIDEO Zelenski, la Chișinău: Sunt absolut sigur că vom face cu toții parte din Europa, o Europă liberă și pașnică
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat convins joi, la Chișinău, că Ucraina și Republica Moldova vor face parte din Uniunea Europeană, o 'Europă liberă și pașnică', într-un discurs susținut în Piața Marii Adunări Naționale, alături de președinta moldoveană Maia Sandu și de președintele român Nicușor Dan, cu ocazia ceremoniilo
Maia Sandu, în Piața Marii Adunări Naționale: R. Moldova este norocoasă să aibă vecini ca România și #Ucraina
Republica Moldova este 'norocoasă' să aibă vecini ca România și Ucraina, a declarat joi, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, președinta moldoveană Maia Sandu, însoțită pe scenă de președintele român Nicușor Dan și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova.
Trump dă asigurări că Putin 'nu va ataca un teritoriu al NATO'
Președintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP și Reuters. 'Am avut discuții bune cu el. Nu va ataca un teritoriu al NATO', a spus președintele american într-o discuție cu reporterii în Biroul Oval de la Casa Albă. Declarația
SUA: Trump a semnat un ordin executiv prin care Lacul Ontario a fost redenumit Lacul America
Președintele american Donald Trump, angajat într-o confruntare diplomatică și economică dură cu Canada, a semnat joi un ordin executiv prin care Lacul Ontario, situat la frontiera americano-canadiană, a fost redenumit Lacul America, transmite AFP. 'Avem un golf și avem un lac. Tot ce ne mai lipsește încă este un ocean', a comentat președint
Un tribunal al ONU deschide o anchetă asupra circumstanțelor morții lui Ratko Mladic la Haga
Mecanismul Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale Internaționale a confirmat joi moartea fostului comandant sârb bosniac Ratko Mladic, mai devreme în cursul zilei, într-un spital din
ONU solicită reguli pentru toate rețelele sociale, după acordul cu Meta din SUA
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a solicitat joi reguli care să protejeze copiii pe toate platformele de socializare, în urma acordului la care a ajuns Meta în Statele Unite în această săptămână, relatează AFP. În plin proces, Meta a fost de acord miercuri să plătească până la 17 miliarde d
Polonia nu dorește arme nucleare pe teritoriul său, spune un ministru adjunct al apărării
Polonia nu dorește să aibă arme nucleare pe teritoriul său, a declarat joi ministrul adjunct al apărării, Pawel Zalewski, transmite Reuters. 'Nu, aș dori spun acest lucru foarte clar și deschis. Polonia nu dorește să aibă focoase nucleare pe teritoriul său', le-a declarat reporterilor Zalewski la sediul NATO din Bruxelles, întrebat fiind dacă vii
Elveția vrea să își doteze armata cu un batalion de drone începând din 2028
Ministerul Apărării al Elveției a anunțat joi intenția de a înființa un batalion de drone în cadrul armatei, într-un context general de reînarmare în Europa, transmite AFP. 'Începând din 2028, armata va conta pe propriul său batalion de drone pentru explorare, acțiune și apărare', a indicat ministerul înt
Germania: Două persoane au fost ucise într-un 'act de violență' la un liceu de lângă Berlin; suspectul a fost reținut
O femeie și un bărbat au fost uciși într-un 'act de violență' la un liceu din apropierea Berlinului, în Germania, relatează dpa și AFP. Conform agenției germane de presă, un suspect a fost reținut de poliție. Incidentul violent a avut loc în orașul Gosen-Neu din apropiere de capitala germană. Conform ziar











