Apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce priveşte cererea globală chiar dacă tensiunile comerciale dintre SUA şi China au fost, într-o oarecare măsură, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, arată Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Instituţia a menţinut la 4,1% prognoza privind creşterea economiei româneşti în acest an, estimând că industria va reveni în a doua parte a anului 2020 astfel încât pe ansamblu creşterea valorii adăugate brute să fie pozitivă. De asemenea, construcţiile totale vor continua să se majoreze, dar cu o intensitate mai mică. În ceea ce priveşte sectorul terţiar, se mizează pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adăugată.

Pe de altă parte, CNSP atrage atenţia că există şi posibilitatea apariţiei unui risc generat din eventualele efecte asupra agriculturii pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile din acest an.

În plan extern, pe lângă riscurile generate de coronavirus, CNSP menţionează şi riscul majorării preţului la energie şi alte mărfuri fungibile, precum şi o volatilitate mai mare a pieţelor valutare, ca urmare a decelerării creşterii economiei chineze care influenţează cererea globală, precum şi din cauza menţinerii unui conflict crescut la scară extinsă în Orientul Mijlociu.

"O încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta, pe lângă exporturile româneşti, care au dovedit o elasticitate mai ridicată la cererea externă, comparativ cu principalii noştri competitori, Polonia şi Ungaria, şi fluxurile investiţionale către ţara noastră. Menţionăm şi factorii de influenţă asociaţi evoluţiei economiei zonei euro şi, îndeosebi, a Germaniei - principalul partener comercial al României - a cărei situaţie se reflectă atât în zona de cerere agregată prin exporturi, cât şi pe zona de producţie industrială, acestea fiind puternic corelate (producţia industrială autohtonă fiind stimulată printre altele şi de exporturi), precizează sursa citată în prognoza de iarnă 2020.

Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2019 - 2023 indică o creştere a economiei de 4,1% în acest an (PIB - 1,141 miliarde de lei), urmată de un avans de 4,2% în fiecare din următorii doi ani (2021 şi 2022) şi 4% în 2023.

Inflaţia va scădea la 3% la finalul anului, în linie cu prognoza Băncii Naţionale a României, la 2,8% în 2021, 2,6% în 2022 şi 2,4% în 2023.

Numărul mediu de salariaţi va urca la 5,242 milioane în acest an, de la 5,154 milioane anul trecut. În 2021, numărul salariaţilor este estimat la 5,340 milioane, în 2022 - 5,435 milioane iar în 2023 - 5,535 milioane.

Rata şomajului BIM este prognozată la 3,8% în acest an, urmând să scadă constant în următorii trei ani, la 3,7% în 2021, 3,6% în 2022 şi 3,5% în 2023.

Câştigul salarial mediu net lunar va urca la 3.337 lei în acest an, 3.583 lei în 2021, 3.841 lei - 2022 şi 4.107 lei în 2023.

"Precizăm că prognozele standard sunt cea de primăvară şi toamnă, Prognoza de iarnă fiind una intermediară, care are un caracter concis şi include informaţiile apărute în intervalul dintre prognoza de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă, bugetul) şi cea de primăvară (care stă la baza Programului de convergenţă). Proiecţiile detaliate pentru perioada 2020-2023, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele luni ale anului 2020, vor fi publicate cu ocazia
Prognozei de primăvară, estimată pentru perioada aprilie-mai a.c", menţionează CNSP. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)