Combaterea violenţei domestice trebuie să fie o preocupare permanentă a tuturor factorilor de decizie, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, marţi, la dezbaterea "Prevenirea şi combaterea violenţei domestice prin educaţie", organizată de Comisia pentru egalitate de şanse din Camera Deputaţilor.

"Ar trebui să ne preocupe pe toţi factorii de decizie nu numai acum, când în spaţiul public apar teme de acest gen. Trebuie să fie o preocupare permanentă a noastră. (...) Aceste dezbateri pot să aducă consistenţă în tot ceea ce ne dorim să facem şi numai în cadrul acestor dezbateri şi prin dialog putem găsi acele măsuri pe care să le implementăm în viitor, astfel încât aportul nostru, al tuturor, la rezolvarea acestei probleme atât de importante de prevenire şi combatere a violenţei domestice prin educaţie să fie la adevărata valoare. (...) Guvernul României recunoaşte necesitatea asigurării de timpuriu a împuternicirii tinerelor fete pentru a crea oportunităţi de învăţare şi formare pentru acestea în acord cu presiunea de gen, pentru că atunci când vom avea politici - şi suntem în situaţia în care România are politici de ocupare şi remunerare şi le vom încuraja pe tinerele fete chiar să devină antreprenori - să le învăţăm de mici ceea ce înseamnă acel deziderat privind prevenirea şi combaterea violenţei prin educaţie. Trebuie să le educăm că violenţa nu este sub nicio formă un mod de manifestare care ar trebui să ne urmărească. (...) Acesta este rolul nostru al tuturor - Parlament, Guvern, ONG-uri - să dezbatem şi să găsim acele teme pe care să le introducem în curriculă, pe care să le transformăm în noţiuni de viaţă", a spus ministrul Muncii.

El a prezentat trei teme promovate pe perioada Preşedinţiei române a Consiliului UE în realizarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv creşterea independenţei economice a femeilor prin reducerea discriminării de gen în afaceri şi a diferenţei participării pe piaţa muncii, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi măsuri de urgenţă pentru protejarea şi sprijinirea victimelor şi combaterea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi.

"Îmi doresc ca noi, românii, să fim mândri pentru că România a înregistrat progrese extrem de importante în acest domeniu. Dacă ne referim la diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi (...), România este pe locul unu pentru al doilea an consecutiv, şi anume diferenţa între femei şi bărbaţi este de 3,5%, în timp ce media UE este de 16%", a adăugat Budăi.

Aurelia Drăghici, secretarul de stat în Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, a prezentat schimbările legislative referitoare la ordinul de protecţie provizoriu şi la noile servicii sociale. Ea a arătat că există şi instrumente financiare externe, precum proiectul privind crearea Reţelei naţionale integrate de locuinţe protejate pentru victimele violenţei, care se află în fază de avizare interministerială. Ea a subliniat că susţine înăsprirea pedepselor pentru agresorii sexuali.

Reprezentantul Ministerului Educaţiei la dezbatere a susţinut că este nevoie de formarea funcţionarilor publici şi de intervenţii asupra curriculumului.

Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a afirmat că este necesar ca serviciile critice, cum ar fi cele referitoare la protecţia persoanelor vulnerabile, să fie asigurate "printr-o linie de buget separată", nu doar prin fonduri europene.

"Educaţia este soluţia. (...) Întrebarea este ce ne trebuie până a ajunge ca sistemul educaţional să devină parte a soluţiei şi să nu rămână ca parte a problemei. (...) Această dimensiune educaţională care ne lipseşte nu se va forma peste noapte. Dacă este vorba de cultură şi mentalitate, ştim cu toţii că lucrurile se întâmplă în cicluri foarte ample, însă se întâmplă numai după ce există o asumare politică şi un nivel de curaj pe care nu cred că o să-l vedem foarte des în aceşti doi ani electorali, adică nu mă aştept să existe declaraţii foarte deschise care o să spună: sprijinim necondiţionat educaţia pentru sănătate în şcoli sau vorbim de egalitatea de gen ca despre o chestiune care este esenţială în România în următorii zece ani. Încă funcţionăm pe bază de frică. (...) Aceste chestiuni care ţin de servicii critice, protecţia persoanelor vulnerabile, acele spaţii în care femeile agresate pot veni şi pot fi ajutate din multiple puncte de vedere, ele nu trebuie să existe doar prin intermediul fondurilor europene, ci trebuie să reprezinte o line de buget separată atât pentru autoritatea centrală, cât şi pentru cea locală", a spus Deca.

Reprezentanţii ONG-urilor şi-au prezentat proiectele în ceea ce priveşte combaterea violenţei domestice. În context, Silvia Dumitrache, de la Asociaţia femeilor românce din Italia, a arătat că sunt 350.000 de copii cu părinţi plecaţi în străinătate şi a subliniat că este necesar sprijinul pentru părinţi. Laura Albu, de la Romanian Women's Lobby, a pledat pentru introducerea în legislaţie a unor măsuri cu privire la violenţa cibernetică.

Deputatul Cristina Iurişniţi, preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse, a declarat că susţine promovarea unor legi referitoare la violenţa cibernetică.

"Introducem în lege violenţa cibernetică. (...) Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse trebuie să asigure coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea perspectivei de gen în toate politicile, programele şi cercetarea unei inteligenţe artificiale pentru a evita potenţialele riscuri ale tehnologiei. (...) Mai avem un articol, unde propunem o modificare: să intre în această ecuaţie şi Ministerul Comunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale", a mai spus Iurişniţi.

Printre cei care au participat la dezbatere s-au numărat Ronnie Yotova, director al Biroului Regional al OIF pentru Europa Centrală şi de Est, Daniela Drăghici, de la Reţeaua Rupem Tăcerea despre Violenţa Sexuală, Irina Costache, de la ALEG. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)