'De la Podul de Flori la Muzeul Presei - Pagini de Istorie' este un eveniment cu multiple semnificații pentru relațiile dintre România și Republica Moldova, un drum al 'recunoașterii noastre comune și al valorificării patrimoniului nostru cultural', a subliniat, marți, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean.

'Suntem aici să aducem un omagiu unui moment de mare încărcătură simbolică - Podul de Flori peste Prut. În același timp, ne aplicăm cu responsabilitate asupra unei inițiative care privește viitorul memoriei noastre colective, înființarea Muzeului Presei. Podul de Flori reprezintă unul dintre cele mai emoționante capitole din istoria noastră recentă. A fost momentul când granițele artificiale au fost spulberate de puterea sentimentelor autentice. Atunci, românii de pe ambele maluri ale Prutului și-au dat mâna într-un gest care a întruchipat aspirația la libertate și unitate. Podul de Flori nu a fost doar un gest politic, a fost o clipă de adevăr, a fost o mărturie vie că între România și Republica Moldova există o legătură care nu poate fi ștearsă de hotare sau regimuri. O legătură de limbă, cultură și suflet. Acel moment a fost poate cea mai pură formă de diplomație culturală, o punte de conștiință națională și solidaritate umană. Căci cultura este ceea ce ne unește cu adevărat, nu granițele, nu tratatele, ci limba, memoria și simțirea comună', a transmis Abrudean la evenimentul organizat la Galeriile Madrigal ale Palatului Parlamentului.

El a susținut că diplomația culturală nu este doar un act de protocol, ci un instrument 'viu' al apropierii dintre cele două țări.

'Evocând astăzi acel simbol, aș putea spune că diplomația culturală nu este doar un act de protocol, ci este un instrument viu al apropierii dintre noi. Prin ea păstrăm ceea ce este comun și valoros: limba română, literatura, istoria și spiritualitatea noastră', a punctat Abrudean.

Președintele interimar al Senatului a salutat, de asemenea, lansarea proiectului legislativ privind Muzeul Presei.

'În același spirit, salut lansarea proiectului legislativ privind Muzeul Presei, o instituție necesară, firească și aș spune chiar urgentă. Într-o perioadă în care adevărul este adesea umbrit de zgomotul informațional, presa rămâne un reper al memoriei și un fundament al democrației. Este datoria noastră să conservăm acest patrimoniu, să-l arhivăm, să-l facem accesibil publicului larg și generațiilor viitoare. Legătura dintre Podul de Flori și acest muzeu este una profundă. Ambele sunt expresii ale unei convingeri că istoria trăită trebuie spusă, păstrată și transmisă. Că între cele două maluri ale Prutului, dincolo de toate provocările, dăinuie o punte culturală solidă. Perspectiva oferită de Muzeul Presei asupra modului în care jurnalismul a reflectat și influențat istoria noastră comună va fi o mărturie a rolului pe care presa îl are în promovarea libertății de exprimare, a democrației și a valorilor europene', a arătat Abrudean.

În opinia sa, drumul de la Podul de Flori la Muzeul Presei este unul al 'recunoașterii identității noastre comune și al valorificării patrimoniului nostru cultural, este un drum pe care îl parcurgem împreună, conștienți de responsabilitatea pe care o avem față de generațiile viitoare'.

Comisia pentru cultură și media a Senatului organizează, marți, la Galeriile Madrigal ale Palatului Parlamentului, un eveniment de diplomație culturală, memorie colectivă și afirmare identitară, intitulat 'De la Podul de Flori la Muzeul Presei - Pagini de Istorie'.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Agenția Națională de Presă - AGERPRES și Agenția Informațională de Stat a Republicii Moldova - MOLDPRES. AGERPRES/(A, AS - redactor: Sorinel Peneș, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO