Personalităţi ale vieţii politice, culturale, academice şi eclesiale din România şi din străinătate au participat, vineri, la inaugurarea Muzeului de Istorie şi Cultură a Evreilor din România "Dr. Nicolae Cajal".

Redeschisă după ce, timp de cinci ani, clădirea din strada Mămulari nr. 3 (fostul templu "Unirea Sfântă") a fost restaurată, instituţia prezintă, într-un nou concept muzeal, o pagină din istoria şi cultura evreilor români.

"Am ajuns şi la acest moment, mult dorit de noi, de toată echipa, de a ne redeschide în faţa dumneavoastră frumuseţile culturii şi vieţii noastre. Acesta este doar punctul de pornire. Noi ne-am clădit pe un fundament care exista deja din 1978, un fundament puternic, în care istoria şi politica şi participarea evreilor la istoria ţării acesteia era profund analizată şi arătată", a spus directorul muzeului, Carmen Ioviţu.

Ea a anunţat că, în noua formulă, Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor din România "Dr. Nicolae Cajal" propune prezentarea vieţii evreieşti şi a contribuţiei acestei etnii la istoria României.

"Cu ce am venit nou este partea de viaţă evreiască. Am vrut să arătăm, la parter, pe stânga, ce înseamnă casa evreiască, ce înseamnă bucătăria evreiască şi câte ceva despre sărbători, iar pe partea dreaptă participarea evreilor la istoria României. În spate am încercat să recreăm o ambianţă a şcolii evreieşti, a grădiniţei în care se învaţă primele litere, primele rugăciuni, ca invitaţia apoi să meargă către etajul întâi, la Pinacotecă, şi la a admira operele marilor noştri artişti. Cu promisiunea că şi etajul doi va fi cât de curând gata", a spus Ioviţu.

Secretarul general al FCER, Eduard Kupferberg, care a tăiat panglica inaugurală cu o foarfecă originală a unui croitor evreu de dinainte de război, a declarat că echipa care a lucrat la redeschiderea muzeului a încercat să îl aducă în secolul XXI.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"Am încercat să îl facem să vină din sfârşitul secolului XX să pună piciorul în secolul XXI, ca format, am început să implementăm şi multimedia, după cum vedeţi nu sunt numai exponate (...) Să ne amintim de poruncile lui Dumnezeu, să ne amintim de viaţa pe care Dumnezeu ne-a spus să o trăim într-un anumit fel, să ne amintim de trecut, pentru că fără acest trecut nu am fi ceea ce suntem astăzi. Şi acest muzeu şi punctele muzeistice şi celelalte muzee evreieşti care există în ţară sunt un memento al vieţii atât de bogate evreieşti care a existat pe aceste meleaguri", a spus Kupferberg.

Robert Schorr, Şef Oficiu Cultură, Artă, Ştiinţă al Federaţiei Comunităţilor Evreilor din România (FCER), a anunţat că în viitorul apropiat, Complexul Muzeal Evreiesc din Bucureşti va fi format din trei clădiri.

"Pictori precum Brauner, Maxi, Iser, Luchian, Băncilă nu meritau să zacă undeva într-un depozit şi mă bucur foarte mult că publicul îi poate revedea după mulţi ani. La Sinagoga Mare, de pe strada Adamache, se lucrează intens la ceea ce înseamnă Muzeul Holocaustului, o pată foarte neagră, un moment tragic nu numai al evreilor din lume, ci al întregii omeniri. Şi acolo, de asemenea, s-a lucrat foarte serios şi profesionist şi cu o documentare foarte atentă, dar dorim ca şi acolo lucrurile să fie prezentate la nivelul anilor 2019-2020 din punct de vedere al conceptului şi al tehnologiei. Iar cea de-a treia parte va fi dedicată sinagogilor şi a ceea ce înseamnă cultul mozaic, vieţii religioase şi va fi undeva la etajul doi al Templului Coral", a explicat Robert Schorr.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Secretarul de stat în MAE Victor Alexandru Micula, şef al Delegaţiei României la Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului, a subliniat că redeschiderea acestui muzeu, emblematic pentru comunitatea evreiască din România, pentru public, după cinci ani de pauză reprezintă o realizare deosebită a comunităţii, care va contribui substanţial la combaterea fenomenelor extremiste şi la o mai bună cunoaştere a istoriei şi culturii evreieşti în România.

"Astfel de proiecte muzeale servesc un scop bine definit şi foarte important în zilele noastre. Ele sunt unul dintre mijloacele prin care luptăm cu fenomenele de discriminare, intoleranţă şi extremism, fenomene care, din păcate, sunt în creştere alarmantă astăzi, atât în România, cât şi la nivel internaţional. (...) Acest muzeu va arăta publicului contribuţia comunităţii evreieşti la tezaurul multicultural al României, la progresul şi dezvoltarea României", a accentuat Micula.

Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a rememorat momentele primei deschideri a muzeului, alături de părinţii săi, în ianuarie 1978, şi a afirmat că în noua formă instituţia arată "ca o bijuterie".

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

La eveniment au fost prezenţi subsecretarul de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice Amet Aledin, Paul Schwartz, preşedinte al Comunităţii Evreilor din Bucureşti, episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul, vicepreşedintele ICR Krizbai Béla Dan, preşedintele Forumului B'nai B'rith România, Jose Iacobescu, Tova Ben Nun-Cherbis, preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, reprezentanţi ai Ambasadei Statului Israel la Bucureşti, alţi membrii ai Corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti.

Muzeul de Istorie a Evreilor din România a fost înfiinţat în 1978 din iniţiativa lui Moses Rosen (în acel moment, şef rabin al comunităţii evreieşti din România), în templul "Unirea Sfântă - Ahdut Kodesh". Această sinagogă a fost ridicată de breasla croitorilor în 1836, ca un loc de cult pentru uniunea craftului local de croitori. Edificiul a fost restaurat şi a suferit modificări arhitecturale substanţiale în 1910, însă a pierdut funcţia iniţială în anul 1968. Clădirea a fost declarată monument istoric în 2004. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)